După cozonac și mici a venit vremea crenvurștilor să fie analizați la conținut. Oricât te-ai fi întărit în aceste vremuri în care se mănâncă aproape orice, când citești ce conțin crenvurștii de pe piața românească te bate gândul să mănânci doar spanac! (Dacă e crescut corect, altfel...).
93% din produsele analizate de Asociația Pro Consumatori conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu conțin aditivi alimentari! 42% dintre crenvurștii analizați sunt colorați cu extract de gândaci din specia coșenila! O spun cei care au analizat aceste produse.
Conform dicționarelor, crenvurștii sunt mezeluri din carne, sub formă de cârnat subțire, din carne de vită și slănină tocate foarte fin și trase în mațe de oaie sau membrane din material plastic, cel mai adesea prezentate în pereche; denumirea este germană, de la Krenwürstchen. Se servesc calzi, cu muștar sau cu murături ori cu salate; alături, pâine proaspătă! Iar dacă sunt nemțești, alunecă cel mai bine cu bere!
Dar când sunt plini cu pulbere din gândaci, cu ce mai alunecă?
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvurști, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Studiul a fost realizat de o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Ia vedeți ce se găsește într-un crenvurst La fabricarea crenvurștilor analizaţi s-au folosit următoarele ingrediente: carne de pui, carne de pui dezosata mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan,
piept de curcan, piele de curcan, piele de pui, grăsime de pasăre, grăsime de pui, carne de porc, gușă de porc, grăsime de porc, carne de vită, tendoane de porc, slanină, șorici, praf de șoric de porc, emulsie de șorici, gelatină, colagen, grăsimi vegetale, cașcaval, apă, granule muștar, făină de grâu, griș de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, amidon cartofi, cazeina, proteină animală, proteină din lapte, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, ketchup, roșii deshidratate, extract de drojdie, proteină din soia, sirop de glucoză, dextroză, lactoză, glucoză, zahăr, zahăr din trestie nerafinat, maltodextrină, proteină din soia, ulei de rapiță, ulei vegetal de floarea soarelui, grăsime de palmier, lapte praf degresat rehidratat, sare neiodată, sare cu nitriți, sare de mare iodată, sare marină afumată, proteină din lapte, ceapă, extract natural de boia dulce, extracte vegetale, praf de usturoi, condiment de ardei, condimente, extracte din condimente, arome naturale, aromă de fum, fum de lemn de fag, arome, difosfat de sodiu, polifosfați de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactona, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, gumă de guar, gumă de xantan, gumă Tara, di-polifosfați de sodiu și potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrați de sodiu, extract de acerolă, acerolă uscată, extract vegetal natural (sfeclă roșie, curcuma, ibiscus). Chiar dacă este o listă lungă, am ales să o publicăm așa. Vorbește de la sine.
Ce fel de carne folosesc producătorii La fabricarea crenvurștilor, în funcție de specie, carnea folosită se regăsește în proporții diferite, astfel:
Pieptul de pui între 23% și 80%; Carnea de pui între 13% și 88%; Carnea de porc între 17% și 93%; Carnea de vită între 8% și 79%; Carnea de curcan intre 4% si 96%; Pieptul de curcan: 53%; Carnea separată mecanic între 50% și 79%.
Mâzga din crenvurști
La 7% din produsele analizate nu apare menționată în lista ingredientelor cantitatea de carne din rețeta folosită la fabricarea crenvurștilor. La 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separată mecanic (carne de pasăre separată mecanic, carne de pui și curcan separată mecanic, carne de pui separată mecanic și carne de curcan separată mecanic). În jargonul specialiștilor are chiar denumirea de „mâzgă“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (când e vorba de carne de pasăre). Procesul presupune măcinarea carcasei și pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă și celelalte țesuturi comestibile) sub presiune.
Top 10 mărci de crenvurști după conţinutul de carne:
Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc și fără aditivi; Golfera/Italia cu 88% carne de pui și 2 aditivi; AIA/Italia cu88% carne de curcan și pui, dar cu 5 aditivi; Dulano/Germania cu 87% carne de porc și 2 aditivi; Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui și 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi; Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc și 3 aditivi; Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) și 9 aditivi; Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui și 5 aditivi; Agil/România cu 80% piept de pui și fără aditivi; Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) și 5 aditivi.
Top 10 mărci de crenvurști după numărul de aditivi alimentari:
Campofrio cu 11 aditivi; Caroli/Familia cu 10 aditivi; Pikok, Caroli, AIA,cu 9 aditivi; Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi; Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi; Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi; AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi; Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi; Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi; Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.
Top 3 mărci de crenvurști FĂRĂ aditivi alimentari: 1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc; 2. Agil cu 80% piept de pui; 3. Forzoso cu 59% carne pui și 29% piele pui.
Concluzii 93% din produsele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu conțin aditivi alimentari! La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant alimentar care poate genera anumite afecțiuni medicale dacă produsul alimentar este pregătit pentru consum prin prăjire. 42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă. La 44% dintre produsele analizate gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodiu. La 9% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de îngrosare suspect de aparița anumitor afecțiuni medicale.
O mică istorie a crenvurștilor „Până acum vreo patruzeci de ani, crenvurștii de fabrică erau tare savuroși, iar plăcerea de a mânca vreo două trei perechi de crenvurști mai stăruie tulburător în amintirile celor cu tâmple sure sau albe. Treptat, rețetele acelor timpuri au început să fie modificate, întâi spre sfârșitul anilor 1970 (când soia devenise o alternativă pentru carne la mezeluri), apoi foarte mult după ce industria alimentară a trecut în mâinile inițiativei libere. Din fericire, consumatorul conștient nu se lasă pradă inițiativelor deșănțate ale producătorilor de alimente, interesați doar de profitul lor, și începe să manifeste interes pentru sănătatea lui și pentru buna tradiție în domeniul alimentației. Iată cum se făceau crenvurștii de fabrică în urmă cu o jumătate de secol: carnea de vită (pulpă caldă) reprezenta 2/3 din compoziție, slănina de porc 1/3, condimentele (sare și celelalte) nu mai mult de 2%; erau și produse la care raportul carne – grăsime era de 3:1. La începutul anilor 1980, deja aveam de a face cu soia și subproduse de abator: în pasta fină de materii prime tocate (numită bradt) se regăsea concentrat de soia (4%), carne tocată de pe oase (5%), emulsie de șorici (2,5%), pigment de sânge integral (1%), condimente și membrane de oaie, iar după afumare caldă și pasteurizare produsul avea max. 69% apă, max. 29% grăsime, min. 9% proteine, cu un termen de garanție de trei zile. După trei decenii, consumatorii pot afla că în crenvurștii pe care îi simt foarte schimbați la gust se pun: cărnuri de specii diferite (porc, pui, vită), slănină, proteine (din soia, din lapte), glucide (amidon, dar și zahăr – care se pune aproape în tot ceea ce constituie aliment!), condimente, mulți aditivi (E-uri) pentru tot felul de scopuri (de stabilizare, de prevenire a oxidării, de sporire a fermității, de conservare, de colorare, de gust – glutamat de sodiu); pasta se trage în membrană artificială comestibilă, iar termenul de garanție a crescut la o lună. Consumatorii mai află că aditivii adăugați sporesc apetitul, aduc mult fosfor și sodiu în corp care dezechilibrează balanța calciu/fosfor și generează mari probleme legate de sănătatea sistemului osos.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
Ce trebuie să urmărim când îi cumpărăm „La alegerea unui sortiment de crenvurști trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acei crenvurști care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitați crenvursti obținuți din carne separată mecanic (resturi de țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si țesut conjunctiv) cu adaosuri de zaharuri, făină de grâu, griș de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, proteină animală, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, gelatină și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, crenvurștii nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România. În concluzie, cantitatea de apă și substanțe de îngroșare naturale și artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorității produselor de acest tip. Studiul privind calitatea crenvurștilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.