În campania lansată de www.evz.ro, istoria şi prezentul municipiilor aflate în competiţie au propriul rol în alegerea câştigătorului. Astăzi vom face un popas în trecutul Ploieştiului.
Aşa cum i-am obişnuit deja pe cititorii www.evz.ro, în fiecare zi de luni, campania "Oraşul de vis" oferă o pagină de istorie a municipiului promovat. Cum această săptămână îi aparţine Ploieştiului, vom parcurge monografia, reportajul şi seria de interviuri - cu primarul, o vedetă locală şi o celebritate sportivă a oraşului. Vom descoperi astfel secretele trecutului şi perspectivele acestei urbe.
Când vorbeşti despre trecutul oraşului, trei momente-cheie se remarcă la cel mai mic efort de memorie. Primul: o mândrie locală şi o premieră mondială. Ploieşti a făcut istorie graţie primei rafinării din lume inaugurate aici. Tot de istorie se leagă data de 8 august 1870, când, pentru o zi, a fost desemnată "republică", o iniţiativă care a avut loc la patru ani după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să abdice, în locul său venind Carol I şi dinastia Hohenzollern. Ultimul reper istoric aparţine celui de-al Doilea Război Mondial, când americanii şi englezii au făcut din oraş o ţintă.
Oraşul primei rafinării
În 1857, un anume Alexe Marin şi farmacistul Steege au distilat ţiţei şi au obţinut gazul folosit la lămpile de iluminat. "Fabrica de gaz" a fost construită în mahalaua Sfântul Dumitru şi a produs combustibilul pentru iluminatul public al Bucureştiului. Invenţia celor doi a fost preluată pentru construirea mai multor rafinării, iar de aici până la dezvoltarea industriei petroliere a fost numai un pas.
După aproape un deceniu, istoria avea să se scrie din nou la Ploieşti. În noaptea de 7 spre 8 august 1870, căpitanul Alexandru Candiano- Popescu, alături de primarul oraşului, preoţi şi ziarişti, au preluat controlul urbei, declarând-o republică. Năstruşnica iniţiativă civică, o mişcare împotriva lui Carol I, a stârnit furia autorităţilor centrale, care au înăbuşit imediat revolta.
Candiano-Popescu a fost prins la Buzău şi încarcerat alături de alţi 41 de capi ai tentativei de lovitură de stat, dintre cei arestaţi făcând parte Ion Brătianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, generalul Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae Creţulescu.
Episodul a devenit cunoscut sub condeiul marelui scriitor I.L. Caragiale, martor al evenimentului şi grefier al procurorului de caz. Într- o notă comică, el a publicat şirul acestor evenimente în schiţa "Boborul", apărută într-un supliment literar al ziarului "Epoca" din 1896.
Ţinta bombelor americane
La 70 de ani de la acest moment, un episod dramatic din istoria Ploieştiului s-a petrecut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, bombardierele americane şi cele engleze au lansat peste 13.000 de tone de explozibil. Între 1 august 1943 şi 5 aprilie 1944, oraşul a devenit ţinta unor atacuri aeriene devastatoare, care au distrus aproape complet rafinăriile, clădirile care adăposteau instituţiile publice şi două treimi din fondul locativ. Numărul victimelor a ajuns la câteva mii.
După 1950, odată cu venirea comuniştilor la putere, Ploieştiul a fost puternic industrializat, vechile case fiind demolate aproape în totalitate pentru a face loc celor peste 1.200 de blocuri cenuşii construite pentru muncitorii din întreprinderi. CLASAMENT
Care este "oraşul de vis" al României?
Competiţia celor mai mari 15 oraşe din România este aproape de final. Doar trei oraşe ne mai despart de aflarea marelui câştigător al titlului de "Oraş de vis": Sibiu, Timişoara şi Bucureşti.
Ierarhia finală e influenţată în cea mai mare parte de voturile de popularitate (50% din notă). Topul momentului arată astfel: Braşov (9.701), Craiova (7.948), Arad (3.502), Cluj-Napoca (2.993), Bacău (2.652), Constanţa (2.249), Sibiu (2.030), Iaşi (1.945), Oradea (1.585), Timişoara (1.433), Brăila (1.025), Galaţi (920), Bucureşti (607), Piteşti (570) şi Ploieşti (567).