Ca să trăieşti bine în Ploieşti trebuie să-ţi însuşeşti din mândria locuitorilor, să ai răbdare cu dezvoltarea locală şi, mai ales, să ai plămâni rezistenţi la poluare.
Episodul istoric în urma căruia Ploieştiul a devenit, pentru o zi, "republică" a dezvoltat o formă aparte de patriotism şi locuitorii iau foc atunci când aud sintagma "Ploieştiul - mahalaua Bucureştiului".
După ce comunismul a forţat dezvoltarea economică, oraşul a resimţit în anii ’90 efectele restructurării capitaliste, în urma căreia coloşii industriali şiau închis porţile. Din anul 2000 lucrurile au început să se schimbe datorită parcului industrial care a atras investiţii de sute de milioane de euro.
Oraşul-republică, afectat de poluare
În ultimii zece ani, în peisajul local au apărut fabricile unor mărci de renume, precum Coca- Cola, Timken, British American Tobacco sau Unilever, care au creat peste 20.000 de locuri de muncă. Criza economică a afectat însă economia locală, iar oficialii Agenţiei Judeţene de Ocupare şi formare Profesională recunosc că în Ploieşti este destul de dificil să mai găseşti un loc de muncă disponibil.
Independentă de criză rămâne însă problema poluării. În ultima sută de ani aici au funcţionat patru rafinării mari, a căror urmă se resimte nu doar în calitatea aerului, dar şi în sol, care musteşte de reziduuri petroliere. Înainte de modernizare, fosta fabrică Dero Ploieşti a eliberat în atmosferă tone de pulberi de detergenţi, care au ajuns în plămânii localnicilor.
Iar gazele emise de cele 80.000 de maşini înscrise în evidenţele Fiscului local şi praful ridicat de şantierele cartierelor rezidenţiale amplifică fenomenul. Consecinţa acestui element din peisajul local se vede în statisticile mediale: peste 1.000 de copii sunt diag nosticaţi cu diferite boli respiratorii.
Parcuri sacrificate pentru supermarketuri
Spaţiile verzi au fost distruse pentru a permite o mai mare dezvoltare economică prin care să crească venituri la bugetul local. "Eu stau în cartierul Nord şi îmi aduc aminte că au distrus un părculeţ pentru a face un supermarket. Ni s-a promis un alt spaţiu verde, dar ne-am ales cu câţiva arbuşti ornamentali", se plânge Dan Constantinescu, un ploieştean care resimte deficitul de spaţiu verde.
În afară de parcurile Olimpia şi "Constantin Stere" locuitorii se mulţumesc cu gardul viu din faţa blocurilor şi cu Bulevardul Castanilor - surse de oxigen neînsemnate pentru un oraş sufocat de poluare.
Infrastructură doar în centru
Cu excepţia zonei centrale, unde s-a investit puternic în infrastructură, Ploieştiul are nevoie de extinderea reţelei de canalizare. Aproape 300 din cele 800 de străzi ale localităţii nu beneficiază de această utilitate, iar 200 de străzi sunt pietruite şi au nevoie de asfaltare.
"Prioritatea zero va fi reparaţia drumurilor", a promis actualul primar al Ploieştiului, Andrei Volosevici, la începutul mandatului. Acesta recunoaşte acum că investiţiile se derulează cu întârziere, iar unele lucrări au fost executate greşit. În ultimii doi ani şi jumătate, administraţia locală a investit aproape 40 de milioane de euro în modernizarea unităţilor de învăţământ, dar sunt necesare în continuare grădiniţe noi pentru a face faţă cererii.
La prima vedere, Ploieştiul apare ca un oraş al contradicţiilor: are autobuze vechi de 30 de ani care deservesc transportul public, locurile de joacă pentru copii sunt insuficiente, iar leagănele, ruginite. Însă Ploieştiul are şi părţi bune: sunt piste pentru biciclete la standard occidental, a fost amenajată o zonă pietonală cu internet wireless gratuit în faţa sediului primăriei, iar spitalele au fost renovate.
Teatrul Toma Caragiu, Filarmonica Paul Constantinescu, muzeele de Artă, de Arheologie, de Biologie şi cel al Ceasului oferă o hrană spirituală bogată. Iar centrele comerciale satisfac pofta de cumpărături ale ploieştenilor.