Amânarea măsurilor de reducere a cheltuielilor şi a numărului de angajaţi de la stat ne costă. Finanţele pregătesc majorarea taxelor principale.
Discuţia despre creşterea urgentă TVA şi a cotei unice şi-a făcut loc în discursul public. Zvonurile neoficiale conform cărora TVA ar creşte până la 25%, iar cota de impozitare până la 20% nu au fost infirmate cu tărie de membrii guvernului.
Mai mult, discursul oficial s-a schimbat în ultimele zile. Până la sosirea delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI), premierul Emil Boc şi ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, au declarat în repetate rânduri că, anul acesta, nu vor creşte principalele taxe şi impozite.
Ieri însă, Vlădescu a spus că „încercăm să nu modificăm taxele” şi că „se discută mai multe variante”. El a negat că ar fi fost propusă creşterea TVA de la 19% la 25%.
La mâna lui Vlădescu
Surse apropiate negocierilor, citate de Mediafax, spun că „sunt mai multe variante de lucru, nu s-a stabilit nimic şi va fi la latitudinea guvernului să aleagă cea mai convenabilă soluţie, dar să asigure colectarea veniturilor la buget”. Ele spun că delegaţia FMI nu mai crede că executivul poate reduce cheltuielile: „Au avut destul timp s-o facă şi nu s-a întâmplat nimic. Acum a venit scadenţa”.
Conform surselor, se discută variante de majorare a TVA şi a cotei unice, dar Fondul nu acceptă TVA diferenţiată şi nici impozitare progresivă, pe motivă că ar distorsiona piaţa.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, ne-a declarat că reprezentanţii FMI nu se pronunţă în general asupra măsurilor concrete ce trebuie luate, ci doar asupra ţintelor, cum ar fi cea de deficit, ce trebuie atinse. „Faptul că guvernul spune că FMI a cerut majorarea cotei unice şi a TVA este complet fals”, spune Hossu.
Majorarea TVA s-ar traduce prin scumpiri în toate domeniile şi, astfel, printr-o sărăcire a tuturor românilor. Pentru a evita această situaţie, trebuie reduse cheltuielile publice.
Una dintre soluţiile vehiculate, deocamdată doar neoficial, este concediul fără plată pentru bugetari, potrivit lui Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
Anul trecut, salariaţii din sectorul de stat au fost trimişi acasă opt zile în lunile noiembrie şi decembrie. În acest fel, statul a economisit peste 500 de milioane de lei, echivalent cu 0,1% din produsul intern brut, potrivit Andreei Paul Vass, consilierul lui Emil Boc. „Sunt tot felul de variante. Avem şi noi variantele noastre. Încercăm să nu modificăm taxele.“, SEBASTIAN VLĂDESCU, ministrul finanţelor publice
PROBLEME AMÂNATE
Sindicatele cer taxare diferenţiată
Deşi se opun disponibilizărilor şi nu sunt de acord cu diminuarea salariilor în sectorul de stat, liderii de sindicat au cerut, ieri, în cadrul negocierilor cu FMI o taxare diferenţiată, în special la TVA.
„I-am avertizat pe cei de la FMI că politica de taxe de astăzi nu este cea care corespunde şi că preferăm o taxă diferenţiată, în special la TVA”, a spus preşeditele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, citat de Mediafax.
Liderul Cartel Alfa a precizat că actuala politică de taxare creează un prejudiciu şi o imposibilitate de consum, mai ales pentru categoriile defavorizate, cu venituri foarte mici. „Este anormal să plătim acelaşi TVA la pâine şi la obiecte de lux”, a spus Hossu.
Referitor la disponibilizări, Hossu susţine că le-a comunicat reprezentanţilor Fondului că ceea ce au cerut ei, respectiv o reducere cu 0,7% a cheltuielilor cu fondul de salarii şi doar 0,3% a cheltuielilor diverse de administrare, este anormal.
Salarii mici sau taxe mari
Astfel, guvernul are doar câteva soluţii posibile în acest moment dificil, în situaţia în care sindicatele încearcă să evite măsurile dure de reducere a salariilor şi de concedieri. „Sunt trei opţiuni: diminuarea cheltuielilor cu salariile, bunurile şi serviciile din sectorul public, concedierea unui număr de bugetari sau majorarea taxelor şi impozitelor”, a declarat Andreea Paul Vass, consilierul premierului, ieri, la „Evenimentele zilei”.
Soluţia disponibilizării unui număr de angajaţi la stat se află pe agenda guvernului încă din luna august a anului trecut. Cu toate acestea, până în prezent, autorităţile nu au reuşit decât să elimine din organigramă posturile neocupate şi să facă unele concedieri sporadice.
PROPUNERE
Soluţia privaţilor
O lege a parteneriatului public-privat este o soluţie la îndemâna guvernului prin care pot fi atraşi bani de la fondurile de investiţii pentru proiecte precum hidrocentrale, autostrăzi şi drumuri judeţene, susţin reprezentanţii Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR). Aceştia cer parlamentului să grăbească adoptarea unui proiect legislativ care să reglementeze acest domeniu.
„Guvernul trebuie să constituie un grup de lucru, din care să facă parte şi ACPR, care să se ocupe concomitent cu elaborarea normelor de aplicare”, a declarat purtătorul de cuvânt al alianţei, Dan Matei Agathon.