Mulţi locatari nu-şi achită dările la administraţie din cauza orarului.
Ziua de plată a întreţinerii nu-i motiv de bucurie pentru niciun locatar de bloc din Bucureşti. Dar când programul de la casierie e scurt şi foarte rigid, achitarea facturii devine o reală corvoadă pentru cei care sunt la serviciu de dimineaţă până seara. Plăţile prin bancă sunt astăzi o banalitate, nu însă şi pentru asociaţiile de proprietari. Mulţi administratori de bloc din Bucureşti refuză această modalitate de plată, invocând varii motive, de la comisioane suplimentare, demersuri prea complicate şi până la lipsa unui consens din partea adunării generale.
Program - numai joi, de la ora 16.00 la ora 17.30
Adriana Dumitrescu şi prietenul ei locuiesc cu chirie, într-un apartament de două camere din cartierul Titan. Ca să-şi poată permite acest lux, amândoi pleacă la serviciu cu noaptea-n cap şi se întorc seara târziu, după ora 21.00. De câteva luni, au intrat în conflict cu administratorul de bloc, pe motiv că întârzie mereu cu plata întreţinerii. Ca să ajungă la timp la casierie, Adriana ar trebui să se învoiască de la serviciu. Orarul este foarte strict: în fiecare joi a săptămânii, între orele 16.00 şi 17.30. Administratorul nici nu vrea să audă de plată în altă zi.
Numele ei a ajuns pe lista restanţierilor, iar vecinii ameninţă că-i vor face zile fripte. Singura soluţie: plata prin virament bancar. Răspunsul sec al administratorului: „Nu se poate!“.
Simplu, dar complicat
Puţini preşedinţi şi administratori de bloc au înţeles că folosirea contului bancar pentru achitarea facturilor la utilităţi publice, dar şi a încasării banilor de întreţinere, nu mai e un simplu moft. Nici o lege sau regulament nu-i obligă pe administratori să ofere această modalitate simplă de plată, iar mulţi se ascund în spatele „voinţei majorităţii locatarilor“.
Există şi excepţii. Alecu Firică are în administrare câteva blocuri din zona Avrig, din sectorul 2 al Capitalei. „Se poate plăti foarte simplu, prin virament în contul asociaţiei. La fiecare sfârşit de lună nu trebuie decât să iau extrasul de cont şi să verific sumele depuse de locatari“, explică el. Firică admite că puţini aleg să plătească prin bancă, însă pentru el „deranjul“ este de doar câteva hârtii în plus.
„Aşa ceva nu se practică. Noi suntem depăşiţi de treaba asta“, îl contrazice Mihaela Dinescu, administrator la un bloc de garsoniere din aceeaşi zonă. „Am o domnişoară în bloc care mi-a cerut să plătească on-line. N-am ajuns noi la nivelul acesta!“, explică administratorul. Tot ea se plânge însă de numărul mare al restanţierilor, pe care îi acuză de „nepăsare şi de proastă chibzuinţă a banilor“.
TRADIŢIONALIŞTI
Comisioanele bancare, un obstacol de netrecut
„E un moft. Numai din comoditate nu fac asta. Prin bancă ar fi totul mult mai clar. Noi încurajăm acest tip de plată“, spune Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat. Din păcate, legea are doar un caracter informativ şi nu prevede reguli clare pentru încasarea banilor. Pentru mulţi, plata unui comision bancar e o cheltuială în plus, oricât de insignifiantă li s-ar părea unora. Pe de altă parte, plătitorul îşi poate asuma foarte bine achitarea acestor comisioane.
În mod ideal, spune Mereuţă, în cazul chiriaşilor, contractul cu proprietarul ar trebui să stabilească şi condiţiile de plată. „Ar fi benefic ca fiecare asociaţie să aibă cont bancar, din care să plătească RADET-ul şi alte utilităţi, fără ca administratorii să se mai plimbe prin oraş cu sacoşele cu zeci de milioane“, arată Mereuţă. În opinia sa, dacă asociaţia de locatari nu foloseşte contul pentru plata facturilor, nu-l va folosi nici pentru încasarea banilor de la apartamente.