Noul ministru al IMM-urilor şi comerţului va cere circa 600 de milioane de euro de la buget pentru susţinerea micilor întreprinzători.
Firmele mici şi mijlocii vor putea obţine fonduri europene mai uşor şi mai repede, după ce noul Minister al IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri va schimba condiţiile de accesare a acestor sume. Potrivit lui Constantin Niţă, noul ministru de resort, în prezent drumul de la proiect la banii UE durează circa 189-200 de zile, din cauza birocraţiei şi a condiţiilor complicate impuse prin ghidul solicitantului.
Noul ministru social-democrat are 53 de ani, s-a născut în judeţul Iaşi, are studii economice şi juridice şi a lucrat la mai multe companii şi unităţi turistice din Braşov. El a declarat ieri că va mai propune pentru susţinerea micilor întreprinză tori în această perioadă de turbulenţe economice subvenţionarea dobânzii la creditele contractate pentru proiectele din fonduri europene. „O parte din dosarele depuse au probleme de finanţare din cauza diferenţei dintre dobânda actuală şi cea din momentul depunerii dosarului“, a explicat oficialul. Revitalizarea parcurilor industriale Constantin Niţă a precizat că va cere Ministerului Finanţelor să aloce pentru acest an sectorului IMM 0,4%- 0,5% din produsul intern brut (PIB), adică aproximativ 600 de milioane de euro. La aceşti bani se adaugă finanţări în valoare de 200 de milioane de euro, care pot fi accesate din fondurile europene. Anul trecut, pentru susţinerea firmelor mici şi mijlocii s-a alocat de la buget numai 0,018% din PIB. Constantin Niţă estimează că mii de întreprinderi mici şi mijlocii vor falimenta anul acesta din cauza crizei. O măsură pe care o susţine ministrul este revitalizarea parcurilor industriale, unde în ultimii patru ani „nu s-a mişcat nimic“, deoarece multe dintre ele au fost transformate în afaceri imobiliare. În privinţa comerţului exterior, el susţine că firmele româneşti ar trebui să-şi orienteze exporturile nu numai către statele din UE, ci şi către alte pieţe.
În acest sens, Niţă a decis să înfiinţeze cinci centre de promovare a comerţului exterior în Chişinău, Moscova, Mumbai, Beijing şi Cairo. Potrivit estimărilor sale, deficitul comercial pe anul 2008 va fi în jur de 21 de miliarde de euro. Afacerile autohtone sunt promovate în străinătate de 130 de reprezentanţi ai ministerului.
RECOMANDĂRI
Cum să se protejeze IMM-urile de criză
Să taie din toate cheltuielile, să fie atente la ce fac cu banii şi să evite să se îndatoreze. Acestea sunt câteva sfaturi pe care le dă IMM-urilor noul ministru, Constantin Niţă, într-un interviu acordat EVZ. EVZ: Ce priorităţi aveţi în funcţia de ministru al IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri? Constantin Niţă: Pe termen scurt, păstrarea a cât mai multe IMM-uri prin sprijin fie cu fonduri de la UE, fie de la bugetul de stat. E nevoie să se reducă timpul de acordare a fondurilor europene şi să aibă acces la credite. Aceste măsuri trebuie să le stabilim mai ales cu CEC şi Eximbank şi vor conduce la diminuarea numărului de falimente, la păstrarea societăţilor mici şi mijlocii şi la păstrarea locurilor de muncă. La comerţ exterior, nu vom reuşi probabil să echilibrăm balanţa comercială, deşi asta ar fi ţinta. Însă ne propunem creşterea exporturilor în detrimentul importurilor. Ce sfaturi le daţi micilor întreprinză tori pentru a se proteja de criză? Ei trebuie să-şi restrângă cheltuielile de administrare, să-şi micşoreze costurile de funcţionare atât la birouri, cât şi în modul de viaţă. În condiţii de criză, lucruri precum vila şi maşina trebuie restrânse. E nevoie de o atenţie sporită în privinţa investiţiilor. Le recomand să investească numai acolo unde consideră că produsul are succes pe piaţă. În al treilea rând, ei trebuie să caute soluţii pentru a se menţine pe piaţă, eventual să-şi facă un nou plan de marketing şi să se îndrepte către noi clienţi, fie în ţară, fie peste hotare. În plus, să încerce pe cât posibil să nu se îndatoreze. Ce facilităţi fiscale pentru IMM-uri veţi promova? Neimpozitarea profitului reinvestit, care va da posibilitatea firmelor să investească în tehnologie, şi introducerea impozitului forfetar pe activitatea serviciilor. Mai avem o măsură pe care o studiem: statul să suporte, în anii 2009-2010, pentru microîntreprinderile cu până la 10 angajaţi, costurile sociale pentru salariile de până la 1.000 de lei. E o măsură luată în alte state care nici nu ar costa foarte mult, maximum 20 de milioane de euro, pe care i-am lua din banii alocaţi prin bugetul de stat.