Acordul de la Viena, prin care băncile străine s-au angajat să nu-şi scoată banii din România, va fi folosit probabil ca model pentru salvarea Greciei.

Marile puteri europene, Germania şi Franţa, au căzut zilele trecute de acord asupra unui plan de salvare a Greciei, care ar putea apela la o soluţie folosită şi de România în criză: o înţelegere de tipul acordului de la Viena, încheiat în 2009. România a fost parte a acestui acord, în care nouă bănci străine au acceptat să menţină angajamentele faţă de piaţa locală, adică să nu retragă liniile de credit.

Replicat în Grecia, ar trebui încheiată o înţelegere prin care creditorii ţării să se angajeze să-şi menţină liniile de împrumut către această piaţă.

Deşi se opunea iniţial acestei soluţii, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a început să susţină ideea zilele trecute, aşa încât cresc şansele să se ajungă cât mai repede la un plan de salvare a statului elen.

În cadrul unei conferinţe la care a participat împreună cu Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, Merkel a spus că ajutorul care va fi acordat Greciei ar putea folosi ca bază exemplul iniţiativei de la Viena, prin care investitorii privaţi să se angajeze să-şi rostogolească datoriile către statul elen, scrie Wall Street Jorunal.

Momentul Lehman Brothers al Europei

Concret, înţelegerea ar prespune ca investitorii să cumpere din nou titlurile de stat greceşti, odată ajunse la maturitate. "Scopul este participarea sectorului privat în mod voluntar, iar iniţiativa de la Viena, aşa cum a fost numită, este un fundament bun, de la care se poate porni", a spus Merkel.

Cancelarul nu a dat detalii suplimentare, spunând doar că problema trebuie rezolvată "cât mai repede posibil". Pieţele financiare au primit extrem de bine noutăţile. Euro s-a apreciat puternic vineri în raport cu dolarul, iar bondurile greceşti pe doi ani au cunscut pentru prima oară în ultimele nouă zile un moment de respiro. Rămâne de văzut însă dacă investitorii privaţi vor putea fi convinşi să împartă povara Greciei laolaltă cu contribuabilii. Însă aceştia ştiu că, fără un plan de salvare, Grecia ar intra în faliment iar recuperarea datoriilor către statul elen ar deveni aproape imposibilă. Tocmai de aceea, specialiştii financiari denumesc situaţia actuală momentul Lehman Brothers al Europei.

Germania nu susţinea până acum soluţia rostogolirii fondurilor. Merkel pleda pentru o implicare mult mai puternică a investitorilor în salvarea statului elen. Oficialul german susţinea ideea ca maturităţile titlurilor de stat elene să fie prelungite, soluţie care ar fi amânat plata unei părţi din datoria pe termen scurt, mai scrie Wall Street Journal. Însă Banca Centrală Europeană, sprijinită de Franţa, s-a opus vehement, pe motiv că o asemenea abordare ar fi împins Grecia spre faliment, ceea ce ar afecta întreaga zonă euro.

FMI se pregăteşte să elibereze noua tranşă

Oficialii FMI au anunţat că vor elibera cât mai repede viitoarea tranşă de împrumut pentru Grecia, deşi tulburările politice din statul elen au amânat planul amplu de restructurare la care se angajase ţara.

Ameninţat cu remanierea, din cauza planului dur de austeritate pe care îl pregăteşte, premierul Greciei, George Papandreou, l-a înlocuit, vineri, pe ministrul de finanţe cu Evangelos Venizelos, fost ministru al apărării şi care, scrie Financial Times, nu are studii economice, dar ar putea aduce consens în guvern. Mişcarea este o încercare a premierului de a câştiga votul parlamentului pentru un plan de austeritate care va dura circa patru ani.

Ca ministru de finanţe, Venizelos va trebui să implementeze reforme structurale în sectorul public, care includ închiderea sau fuziunea a peste 300 de companii şi instituţii de stat. Programul a fost convenit cu FMI şi Uniunea Europeană şi este una din condiţiile pentru acordarea viitorului ajutor financiar, scrie Financial Times.

Grecia a contractat, anul trecut, un împrumut în valoare de 110 miliarde de euro, iar plăţile scadente în 2012 şi 2014 cumulează 62 miliarde de euro. Pentru a-şi achita datoriile, statul elen ar trebui să revină, anul viitor, pe pieţele externe pentru împrumuturi, ceea ce pare imposibil, în condiţiile în care încrederea investitorilor în Grecia s-a prăbuşit. 160 procente din PIB este nivelul estimat al datoriei externe a Greciei

ACORD CU BĂNCILE

Cum a funcţionat metoda la noi

Ana Bâtcă

Odată cu venirea crizei financiare în statele europene şi în România, încrederea finanţatorilor a scăzut brusc. Dobânzile creşteau pe zi ce trecea, iar guvernul avea nevoie de lichidităţi, fie ele şi scumpe, pentru a-şi finanţa cheltuielile, în condiţiile scăderii veniturilor la buget. Acordul încheiat de România cu FMI şi Comisia Europeană ne-a adus şi încrederea băncilor străine.

După semnarea acordului de finanţare cu România, în primăvara anului 2009, instituţiile financiare internaţionale au obţinut angajamentul primelor nouă bănci străine după mărime prezente în România că îşi vor menţine expunerea la nivelul înregistrat în martie 2009. Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, scrisori bilaterale prin care s-au angajat să-şi menţină nivelul expunerii pe piaţa românească.

În primăvara lui 2010, instituţiile de creditare au aprobat, la Atena, continuarea iniţiativei de la Viena. Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit. În total, aceste bănci deţin 70% din piaţa din România. Deşi au existat suspiciuni că instituţiile de creditare scot bani din România, acestea nu au fost dovedite, iar acordul şi-a atins ţinta, deoarece nu au fost momente de lipsă de lichiditate.