Guvernul Orban va prezinta miercuri Planul Național de Investiții și Relansare Economică, care va sta la baza următoarelor politici economice și administrative. La evenimentul de lansare, care va avea loc la ora 18.00, va participa și președintele Klaus Iohannis.
Potrivit documentului, peste 407 kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, în valoare de 4,3 miliarde de euro, ar urma să fie finalizate în următorii ani în România, în timp ce, pentru conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, vor fi demarate lucrări la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, în perioada 2020 - 2030.
Pe segmentul rutier, se are în vedere finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare, în lungime de 407,3 km de autostrăzi şi drumuri expres, pe rutele: Sibiu - Piteşti (Loturi 1, 4, 5), Craiova - Piteşti, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău - Borş), Sebeş - Turda, A0: Inelul de Sud Bucureşti, Varianta de Ocolire Bacău şi Podul peste Dunăre de la Brăila.
De asemenea, pentru conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene se vor demara lucrări la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres, în perioada 2020 - 2030, la un cost estimat de 31 miliarde de euro. Tronsoanele vizate sunt: Sibiu - Piteşti (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădăşelu - Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureş - Iaşi - Ungheni, A3: Ploieşti - Comarnic - Braşov, A7: Ploieşti- Suceava - Siret, A0: Inelul de Nord Bucureşti; Bucureşti - Alexandria - Craiova - Lugoj, Buzău/Focşani - Brăila - Galaţi, Măcin - Tulcea - Constanţa; Transregio Gilău - Cluj Napoca - Apahida.
În ceea ce priveşte sectorul feroviar, planurile autorităţilor arată investiţii în circa 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 - 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde de euro. În acest sens, se urmăreşte finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulaţia trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.
Totodată, lista de proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate cuprinde: Ploieşti - Suceava - Dărmăneşti, Bucureşti - Craiova - Timişoara - Arad, Suceava - Cluj Napoca, Buzău - Feteşti, Port Constanţa - Palas, Predeal - Braşov, Centura feroviară a Municipiului Bucureşti, Cluj Napoca - Episcopia Bihor, precum şi trenul metropolitan Nădăşelu - Baciu - Cluj-Napoca - Apahida - Jucu - Bonţida.
Potrivit sursei citate, la nivel metropolitan, datele cuprinse în PNIRE amintesc de dezvoltarea în Bucureşti a noilor magistrale de metrou şi extinderea celor existente, fără a fi menţionat un termen de finalizare, respectiv: încheiere tronson M5, lansare M6 - tronsonul Gara de Nord - 1 Mai - Aeroport Otopeni, M4 - tronsonul Gara de Nord - Gara Progresu, extensie M2 Pipera - Petricani şi Berceni - Linia de Centură Sud.
În acelaşi timp, Planul de Relansare Economică prevede şi lucrări la metroul din Cluj Napoca, pentru Magistrala: Gilău - Floreşti - Cluj-Napoca.
Pe de altă parte, în sectorul naval sunt anunţate investiţii totale de 4,3 miliarde de euro, pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanţa, lucrări de dragaj, de exploatare, consolidări şi alte investiţii pentru asigurarea navigaţiei pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului.
Documentul Guvernului prezintă şi planurile destinate domeniului aerian, cu investiţii totale de 2,9 miliarde de euro, alocate în vederea extinderii şi construirii de terminale pentru pasageri şi de zone cargo, dar şi crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară şi rutieră.