În ultimii patru ani, afacerile din care se obţin energie au prins amploare. Peste 400 de fermieri din România deţin culturi energetice ce se întind pe o suprafaţă de circa 5.500 de hectare.
Din 2011, moment în care plantele energetice au devenit eligibile la plata sprijinului aferent schemei de plată unică pe suprafață (SAPS), românii au început să se intereseze de crearea unui business în jurul unor astfel de culturi. Interesul în creştere este susţinut de cifrele publicate de autorităţi. Anul trecut , 416 fermieri din 38 de județe au solicitat plata SAPS pentru o suprafață de 5.564 ha, față de anul 2013, când numărul de fermieri a fost mai mic – 288, din 36 de județe, pentru o suprafață de 4.036 ha, potrivit datelor transmise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), la solicitarea Capital. Conform legislaţiei în vigoare, culturile energetice care dispun de sprijin financiar din partea UE sunt: salcâm energetic, plopul energetic, salcia energetică, iarba elefantului, mei, arbust de petrol, şofrănel şi altele.
Cultura de salcâm energetic, profitabilă din primul an
Înființarea unei plantații de salcâm nu implică un cost uriaș, însă este nevoie de pasiune și de experiență, susţine Ruben Budău, inginer silvic cu doctorat în cultura salcâmului. Orădeanul a început să fie pasionat de această plantă în urmă cu 10 ani.
Suprafețele noi plantate cu salcâm energetic încep și ele să crească. Doar anul acesta, lângă Lugoj, o firmă belgiană a plantat 100 de hectare, proiect în care Ruben Budău este implicat direct și care, acum, în mijlocul iernii, se pregătește de prima recoltă.
„Salcâmul este, cred, singura cultură la care recoltarea se face iarna. Recomand înființarea plantațiilor în regim agroforestier, care nu se supune rigorilor foarte stricte ale Codului Silvic“, a declarat Ruben Budău pentru Agrointeligența. Specialistul spune că, în acest fel, exploatația este gestionată administrativ ca orice cultură agricolă și se încasează și subvenția pe suprafață, salcâmul intrând în categoria „alte culturi agricole în teren arabil“. Cel mai mare avantaj al culturii de salcâm este că se pretează la cele mai sărace soluri, chiar și în zone accidentate. „Pe ceea ce noi numim pârloagă, o plantație este soluția ideală pentru a valorifica acea suprafață. Este drept că, la fel ca la orice altă cultură, este nevoie de o pregătire specifică a terenului“, spune orădeanul. Alături de un asociat, el a înființat o firmă care îi ajută pe cei interesați să își facă o plantație de salcâm, preluând toate sarcinile – de la analiza și pregătirea solului, până la prima recoltare. „Salcâmul este singura cultură energetică la care recoltarea se face încă din primul an“, explică specialistul un alt avantaj al culturii de salcâm. La salcia energetică, pentru comparație, prima tăiere se face abia în al treilea an de la plantare. Ruben și asociatul său au dezvoltat un utilaj special pentru recoltarea salcâmului. Acesta costă între 20.000 şi 25.000 de euro, face atât tăierile, cât și tocarea și este ușor de atașat la tractor. „Este foarte eficient și este de cel puțin zece ori mai ieftin decât o combină de producție americană. Tot ce trebuie este acel utilaj și un tractor. Recoltarea la salcâm se face iarna din cauza faptului că atunci solul este înghețat, rezistă agresiunii utilajelor grele cu care se lucrează. Mai mult, arborele este lipsit de frunze, iar biomasa obținută este de cea mai bună calitate“, a mai explicat Budău.
Înființarea unui hectar de plantație de salcâm se poate face atât toamna, cât și primăvara, din martie până în aprilie. „În ce privește costurile, vorbim de 1.900-2.200 de euro pentru fiecare hectar. La acest cost, noi preluăm situația de la A la Z – inclusiv recoltarea, oferim și garanție pentru prima recoltă de biomasă de 8-9 tone la finele primului an de la plantare“, a explicat inginerul silvic.
Pentru a dezvolta o afacere cu această cultură energetică, specialistul atrage atenția că totul depinde de nevoile investitorului. Astfel, dintre clienții săi, mulți sunt proprietari de solarii sau sere și prin plantația de salcâm reduc costurile cu încălzirea pe timp de iarnă. Pentru valorificare în regim propriu sunt suficiente 5-10 hectare de salcâm, însă pentru a face comerț cu biomasă se recomadă o suprafață de 50-100 de hectare, ceea ce face ca salcâmul să intre în categoria culturilor rentabile pe suprafețe mijlocii. În opinia inginerului, cultura salcâmului este una de viitor. Străinii deja au investit în suprafețe uriașe, chiar și vecinii de dincolo de Prut s-au convins de rentabilitatea sa. „Având în vedere că se poate face o plantație și pe teren slab calitativ, cred că planta este o soluție și pentru orășelele mici care își pot acoperi necesarul energetic pentru școli, spitale sau alte instituții publice”, apreciază Budău.
Cultura de salcie energetică, un business pe termen lung
Salcia energetică reprezintă o cultură care rentează pe suprafețe mijlocii și mari, pornind de la 5-10 hectare și până la 150-200 așa cum există în țări precum Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Ucraina sau Lituania. În Suedia, țara unde au fost omologate și înregistrate soiurile de salcie energetică, sunt înființate plantații de mii de hectare. În România, fermierii au cultivat salcia energetică pe terenuri de la câteva hectare până la 200-300 de hectare, existând chiar proiecte pentru plantații de 800-1.000 de hectare.
Alexandru Benko, cel care a cumpărat din Suedia licența pentru salcie energetică pentru România și Republica Moldova, a oferit mai multe detalii despre profitabilitatea unei astfel de afaceri. „Am făcut înregistrarea în 2007 și am fost primii care am înființat o pepinieră de salcie energetică. În ultimii ani am reușit să promovăm această cultură, ajungând la performanța să înființăm peste 250 de plantații de salcie energetică în România“, a explicat pentru Agrointeligența, Benko, directorul companiei Kontrastwege – KWG din Miercurea-Ciuc, județul Harghita. Costul pentru plantarea unui hectar de salcie energetică depinde de starea terenului ales și variază între 1.640 și 2.560 de euro pe hectar, iar recuperarea investiției se face în anul al treilea sau al patrulea de la plantare. „Cei care se gândesc să cultive salcie energetică trebuie să aibă în vedere un aspect important: suprafața pe care vor să pornească afacerea. Salcia energetică este o plantă agricolă care poate fi cultivată oriunde, însă rezultatele cele mai bune s-au obţinut pe terenuri cu nivel de umiditate mai ridicat și un Ph cuprins între 5,5-7,5“, a mai spus Alexandru Benko. De altfel, pretențiile de sol și climă ale salciei scot din joc și concurența din categoria de plate energetice promovate la noi. „Salcia vrea umiditate, salcâmul energetic merge pe sol mai sărac și mai uscat, iar pawlonia, spre exemplu, are nevoie de sol de calitate mai bună, fertil și de căldură. Cu alte cuvinte, nu se pune problema de concurență pentru că proprietățile terenului și ale climei decid ce cultură energetică se poate înființa“, detaliază reprezentantul KWG.
În ceea ce priveşte producţia, reprezentanţii KWG spun că în România se pot obține recolte de biomasă de 35 de tone/ha la o umiditate de circa 35%-40%, această valoare oscilând în funcţie de tipul solului şi regimul de apă, precum şi în funcţie de soiul cultivat. Vorbim despre o producţie de aproximativ 20 tone/ ha/an la umiditate teoretică de 0%, la care prețul de referință, este de 55 de euro/tonă. „După al treilea an, profitul obţinut este de 2.200-2.800 de euro la un ciclu de doi ani. Salcia energetică este o plantă cu o putere calorică ridicată: circa 4.300-4.500 kcal/kg, astfel că dacă am avea în România 20.000 de hectare, am putea asigura încălzirea pentru 145.000 de apartamente“, a mai zis Benko.
Mai multe detalii puteți găsi pe www.agrointel.ro