Iasomia, liliacul ori gutuiul japonez sunt perfecte într-o astfel de aşezare.
Un teren înclinat oferă nenumărate posibilităţi de amenajare. Pentru că în locurile destul de abrup te ploaia spală pământul şi pot avea loc alunecări de teren, plantele îţi vor da soluţia, rădăcinile lor având capacitatea de a fixa solul, iar frunzişul le va apăra de averse. Este important ca plantele să aibă rădăcini puternice şi ramificate, care să se fixeze bine în pământ. Ce arbuşti sunt recomandaţi Poţi folosi numeroşi arbuşti pe care să-i menţii prin tăieri la dimensiuni mai mici. Ai la dispoziţie cornul (Cornus sp.), forsiţia (Forsythia sp.), iasomia (Philadel - phus sp.), liliacul (Syringa sp.), gutuiul japonez (Chenomeles sp.), scumpia (Cotinus coggygria) sau lemn ul câinesc (Ligustrum vul - gare).
De un real folos sunt şi plantele ce formează covoare, înmulţindu-se şi acoperind solul cu repeziciune. Zidurile de protecţie sunt şi ele un mod de a contracara alune cările de teren. Realizate mai ales din piatră naturală sau din cără midă, pot fi astfel construite încât să formeze mici terase plane în care poţi avea straturi de flori sau de legume. Pantele ce nu sunt întărite cu ajutorul zidurilor terasate trebuie acoperite cu plasă din sârmă, în ochiu rile cărora vor fi aşezate plantele.
„Nu-mă-uita“, la margine de apă
Înclinarea terenului parcă te in vită şi la amenajarea unui mic curs de apă. Dacă nu ai în apropiere un pârâu de care să te foloseş ti, captează apă într-un mic bazin sau iaz la baza dealului şi pompeaz-o înapoi, cu ajutorul unei instalaţii speciale, printr-un furtun îngropat în pământ. Poţi amenaja şi mici cascade în trepte, folosind pietre de dimensiuni mai mari sau, mai simplu, cu ajutorul unor mici bariere din buşteni. Pe marginea apei poţi aranja plante iubitoare de umezeală, irişi, ferigi, „nu-mă-uita“.