Planete vieţuite la 40 ani-lumină faţă de noi?

Posibila existenţă a formelor de viaţă extraterestre este unul dintre cele mai fascinante subiecte, atât în ştiinţa, cât şi pentru publicul larg. Există alte forme de viaţă în Univers? Dar în galaxia noastră? În prezent nu avem dovezi privind existenţa extratereştrilor; totuşi, descoperirea recentă a trei planete într-o regiune favorabilă vieţii în jurul unei stele de tip pitică roşie este extrem de importantă, ţinând cont de faptul că acest gen de stele este destul de răspândit în galaxia noastră.

Există extratereştri? Adică creaturi mai mult sau mai puţin asemănătoare celor care vieţuiesc pe Pământ, în alte locuri în Univers? Mulţi sunt gata să jure nu numai că extratereştrii există, dar chiar şi că aceştia ar fi ajuns deja să ne viziteze (faimoasele OZN-uri). Alţii sunt cnvinşi că suntem singuri în Univers. Între aceste două cazuri extreme se situează cei care caută activ semnale concrete ale posibilei existenţe ale vieţii în galaxia noastră, de exemplu prin descoperirea de planete care au condiţii asemănătoare cu cele de pe Terra.

Până în prezent au fost descoperite mai bine de 1000 de planete în afara sistemului solar, totuşi cele mai multe au condiţii nefavorabile vieţii (prea departe sau prea aproape de propria stea).

Recent au fost însă descoperite trei planete care orbitează în jurul unei stele de tipul pitică roşie, o stea mult mai mică şi mai rece decât Soarele, care se situează la o distanţă de stea favorabilă, cel puţin în principiu, vieţii.

Este vorba despre trei planete în jurul stelei 2MASS J23062928-0502285, o stea care se află la circa 40 de ani-lumină faţă de noi, de circa 10 ori mai mică decât Soarele nostru. Ţinând cont că diametrul galaxiei noastre este de circa 100.000 ani-lumină, cei 40 de ani-lumină la care se situează steaua cu pricina reprezintă o distanţă relativ mică (la nivel cosmic).

Cele trei planete, care au dimensiuni asemănătoare cu planetele Venus şi Mercur, au fost descoperite studiind fluctuaţiile în luminozitate ale stelei în jurul cărei orbitează cu ajutorul telescopului TRAnsiting Planets and PlanetesImals Small Teescope (TRAPPIST) instalat la o altitudine de 2400 metri la observatorul ESO din Chile. În momentul în care o planetă trece prin faţa stelei - luminozitatea acesteia, măsurată de pe Pământ, variază, variaţia depinzând de dimensiunea planetei şi distanţa acesteia faţă de stea.

După primele observaţii cu ajutorul telescopului TRAPPIST, informaţii mai precise asupra celor trei planete au fost obţinute cu instrumentul HAWK-1 instalat la Very Large Telescope. S-a putut astfel descoperi cum că două dintre planete orbitează în jurul stelei în perioade de 1,5 şi 2,4 zile. Cea de-a treia planetă are o perioadă care nu a fost determinată cu precizie, aceasta fiind într-un interval cuprins între 4,5 şi 73 de zile. Planetele deci se situează la o distanţă faţă de stea de 20 până la 100 de ori mai aproape decât distanţa

Pământului faţă de Soare. Totuşi, ţinând cont că steaua în jurul căreia orbitează este o pitică roşie, care are deci o temperatură la suprafaţă de 2500 C (temperatura Soarelui la suprafaţă este de 5000 C circa) temperatura şi lumina care ajung la solul planetelor fac ca acestea să se situeza într-o regiune favorabilă (chiar dacă nu optimă) vieţii. Nu este exclus deci ca pe aceste planete să existe forme de viaţă – cel mai probabil bacterii. Structura acestui mini-sistem solar este mai asemănătoare cu cea a planetei Jupiter împreună cu sateliţii săi decât cea a sistemului solar (ca distanţe).

Descoperirea aceasta este însă extrem de importantă, ţinând cont de faptul ca stele de tipul piticelor roşii sunt destul de frecvente în galaxia noastră. Cam 15% dintre stelele care se găsesc în apropierea sistemului solar sunt de acest gen. Dacă aceste stele au în jurul lor planete precum cele despre care v-am relatat în acest articol, înseamnă că există multe locuri unde forme de viaţă mai mult sau mai puţin evoluate s-ar putea afla.

În viitorul apropiat vor fi probabil descoperite alte planete de acest gen. Ar fi extrem de important de aflat dacă aceste planete au atmosferă sau apă pe suprafaţă. Se speră ca noile instrumente care vor fi dezvoltate în viitorul apropiat vor permite efectuarea de studii mai detaliate care să ne permită să ne apropiem de găsirea răspunsului la întrebarea “Suntem singuri în Univers?”.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro