„E fantastic să fii într-o ţară în care să poţi fuma pe scenă”
Peste 7000 de oameni şi-au ridicat mâinile în aer, au cântat la unison refrene din melodiile preferate, au ţipat şi s-au isterizat, duminică seară, la Complexul Romexpo din Bucureşti, unde britanicii de la Placebo au urcat, pentru a doua oară, pe o scenă românească. După ce concertul a fost deschis de trupa australiană Expatriate, fanii au fost nevoiţi să mai aştepte aproape o oră până când şi-au văzut idolii în carne şi oase, urcând, pe rând, pe scenă. Aşteptarea a fost însă binevenită pentru comercianţii cu buticuri, care umpleau întruna pahare cu bere şi băuturi răcoritoare.
Îmbrăcat în pantaloni gri, tricou alb, cu o vestă neagră deasupra şi cu părul prins în coadă, Molko a salutat publicul, abia după ce a cântat câteva melodii: „Bună seara, Bucureşti! Ne face o imensă plăcere să ne aflăm din nou alături de voi, în acest frumos oraş”. Brian a anunţat publicul că va deschide concertul cu câteva piese de pe cel mai recent album al trupei, „Battle of the Sun”.
Lacrimi pentru Placebo
Timbrul vocal inconfundabil, nazal şi afectat al lui Brian Molko a stârnit ropote de aplauze mai bine de o oră şi jumătate cât a durat concertul. Fanii care îşi cumpăraseră bilete în faţa scenei, fie dansau, fie se îngrămădeau cât mai aproape de idolii lor. Încă de la primele acorduri ale unor piese cunoscute, de la „Kitty Litter” la „Every you, every me”, „Battle for the Sun”, „Meds” ori „For What It’s Worth”, câteva grupuri de fane se strângeau în braţe de bucurie.
Dacă pe feţelor oamenilor se citea fericirea şi buna dispoziţie au existat şi fani care au plâns. Aflat lângă gardul care despărţea cele două zone (A şi B), unul dintre fani îşi ştergea cele câteva lacrimi, supărat că bodyguardul care se ocupa cu ordinea nu îl lăsa să ajungă în faţa scenei. Asta pentru că biletul pe care îl plătise nu îi permitea să ajungă în acea zonă.
„Vă simţiţi bine copii din România?” sau „Să vă aud Bucureşti”, spunea Molko între pauzele dintre melodii, smulgând ţipete şi aplauze de la mulţime. Molko şi-a uimit audienţa când în timpul câtorva minute de pauză cântăreţul şi-a aprins o ţigară pe scenă spunând: „E fantastic să fii într-o ţară unde poţi să fumezi pe scenă. De unde venim noi, în Marea Britanie, ni se iau toate drepturile. Aşa că e minunat să fim aici. Să ne umplem plămânii împreună”, a adăugat solistul, care părea că se simţea foarte bine alături de publicul român.
Şi cum reacţia lui Molko a fost aplaudată de fani, acesta nu a ezitat să îşi aprindă o a doua ţigară, după alte câteva melodii şi să mulţumească publicului pentru că a venit la concert. Pauza de tutun a fost şi un bun prilej pentru ca Molko să îşi prezinte trupa, introducându-l totodată şi pe noul toboşar: Steve Forest, un muzician extrem de energic care a bătut la tobe dezbrăcat până la brâu.
Autografe la întâlnirea cu fanii
Concertul, dinamic şi energic, s-a terminat după ce băieţii de la Placebo au mai ieşit pe scenă pentru încă două bis-uri, aplaudaţi şi fluieraţi de fani. „Placebo, Placebo” au ţipat câteva grupuri, mai întâi pe rând, apoi la unison, pentru ca Brian Molko, Stefan Olsdal şi nou-venitul Steve Forest să iasă din nou pe scenă. Cei trei membrii şi-au luat la revedere de la publicul român pe ritmurile hitului care i-a consacrat ca „Bitter end”. „Vă mulţumim, vă iubim, noapte bună”, a spus Molko, după care împreună cu colegii de trupă au făcut o plecăciune în faţa fanilor.
Chiar dacă concertul se terminase de mai bine de o jumătate de oră, câteva zeci de fane îl aştepatu pe Brian pentru un autograf. Chiar dacă unii dintre ei erau sceptici şi spuneau că nu o să mai apară pentru autografe, cei trei membrii ai formaţiei au apărut pe rând, începând cu Steve şi terminând cu Molko.
Din nou ţipete şi istericale printre fetele care le întindeau câte un carneţel idolilor lor pentru autografe. Cele mai norocoase au apucat să obţină câte o semnătură de la fiecare dintre cei trei membri ai formaţiei: „Am luat de la toţi! Am reuşit, nu-mi vine să cred!” sau „Brian, Brian, here”, strigau ele.
Steve Forest: „Continuaţi să ne iubiţi, pentru că noi o să continuăm să vă iubim”
La câteva minute după ce aplauzele s-au stins, iar lumea ţăi căuta drumul spre ieşire, nou-venitul Steve Forest, bateristul trupei, a povestit pentru Evenimentul Zilei câte ceva despre colaborarea cu trupa, gândurile înaintea concertului de la Bucureşti şi detalii despre recentul album, „Battle of the Sun”, pentru promovarea căruia a fost demarat acest turneu.
Evenimentul zilei: În melodiile voastre vorbiţi despre dragoste, pierdere sau condiţia umană.. Cum vă inspiră societatea modernă în muzica pe care o faceţi? Steve Forest (Placebo): Noi nu prea ne inspirăm din evenimentele care au loc în lume, pentru noi muzica înseamnă ceva foarte personal...atunci când ai o zi proastă muzica îţi oferă alinare, iar când ai o zi bună, muzica conferă un sens vieţii tale. În melodiile noastre este vorba mai mult despre trăirile unui om, despre luptele interioare sau experienţele din viaţa de zi cu zi şi mai puţin despre ceea ce se întâmplă în lumea exterioară. Brian transmite toate aceste lucrurile prin versurile pe care le cântă.
Povesteşte-mi puţin despre noul album „Battle of the Sun”. În ce fel este diferit de celelalte materiale discografice? Acesta este primul album la care eu am lucrat cu Placebo. Albumele anterioare şi mai ales ultimul - „Meds”, care este un material discografic extraordinar, a fost destul de „întunecat”, trupa treacea printr-o fază mai puţin bună atunci când au lucrat la el. Dar cu „Battle of the Sun” ne-am dorit să ne îndreptăm spre o nouă direcţie. Am vrut ca acest nou material discografic să fie ca o plimbare cu maşina printr-o întreagă ţară, unde treci pe lângă munţi, câmpii, peisaje şi poţi să vezi multe lucruri diferite într-o singură călătorie.
Eşti nou în trupă...cum te simţi alături de Placebo pe scenă? Aboslut extraordinar, sunt îndrăgostit de Placebo...cred că este cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea. Din primul minut în care am cântat împreună s-a creat o legătură între noi şi am fost imediat pe aceeaşi lungime de undă, nu a fost necesar să ne străduim prea tare. Ne simţim bine împreună, râdem, glumim, avem tot timpul parte de o atmosferă extrem de interactivă.
Care sunt artiştii care te inspiră? Mi-am întâlnit cea mai mare inspiraţie aseară, este un toboşar pe care îl cheamă Dino şi pot să spun că este favoritul meu. Îmi place Keith Moon regretatul toboşar al formaţiei „The Who”, care mă inspiră întotdeauna sau Radiohead. Ascult orice formaţie care mă face să simt ceva puternic, care mă influenţează şi îmi transmite o emoţie.
Sexualitatea Placebo? Brian este bisexual, Stefan este homosexual, iar eu sunt heterosexual, e ceva foarte simplu, de genul: îţi place de cineva – bine, nu îţi place – tot bine, nu e vorba despre o strategie de marketing sau altceva. Imaginea este ceva de genul Milli Vanilli - totul însemnă 50% imagine. Însă pentru noi muzica este pe primul plan. Poţi să îmbraci o maimuţă într-un costum frumos, dar la sfârşitul zilei tot o maimuţă rămâne. Aşa şi cu o formaţie de muzică, dacă o îmbraci în haine frumoase şi cântă prost, totul este în zadar. Dar, sigur că şi imaginea este importantă pentru noi ca artişti.
Placebo a fost descrisă ca fiind versiunea glam a legendarei Nirvana... Ce părere ai despre acest lucru? Probabil din cauza componenţei formaţiei...Placebo a fost un trio încă de la începutul anilor ’90...însă, chiar dacă îmi place Nirvana, după părerea mea cred că sunt două lucruri diferite. Eu consider că Placebo este un nume la fel de important pentru industria muzicală aşa cum a fost şi Nirvana, iar această comparaţie este una foarte flatantă.
Un mesaj pentru fanii din România? Da...fanilor din România, continuaţi să ne iubiţi, pentru că noi o să continuăm să vă iubim.
Foto: Răzvan Vălcăneanţu