Şi-a făcut studiile secundare şi pe cele liceale (1877-1882) în oraşul natal, Iași, apoi a urmat cursuri la Facultatea de Medicină din același oraș(1882-1885) şi la cea din Bucureşti (1885-1891).
Medicul Ştefan Stâncă, membru post-mortem al Academiei Române, s-a născut la Iaşi, la 16 mai 1865.
A obţinut doctoratul în medicină în 1891, cu o teză care constituie, totodată, lucrarea sa fundamentală: ''Mediul social ca factor patologic''.
În această scriere clasică, subliniază cauzele social-economice ale celor mai multe boli de mare răspândire, arătând necesitatea transformării mediului social generator de maladii în vederea ameliorării stării de sănătate a populaţiei şi a eradicării ''bolilor sociale''.
Lucrarea reprezintă o abordare de pionierat a problemelor de sănătate publică.
A atras, de asemenea, atenţia, printre primii la noi, asupra primejdiei accidentelor de muncă şi a necesităţii prevenirii lor, ca şi a bolilor profesionale, fiind considerat un adevărat pionier al medicinei preventive.
S-a preocupat, în paralel, de răspândirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice în rândul populaţiei, desfăşurând o rodnică activitate publicistică, scriind numeroase articole în diverse periodice politice şi în reviste medicale. Scrierile sale abordează aspecte precum rolul factorilor sociali, care stau la baza bolilor profesionale, legătura dintre situaţia economică şi cea sanitară, importanţa igienei pentru ridicarea stării de sănătate etc.
A murit la doar 32 de ani, răpus de o boală împotriva căreia avertiza...
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric