Cea mai veche si cea mai reprezentativa piata a Timisoarei a ajuns sa dea orasului supranumele "Mica Viena".
Timisorenii se mandresc cu o sumedenie de lucruri. In primul rand, ca sunt toleranti, ca au acel spirit care se identifica cu numele orasului, ca traiesc intelegandu-se perfect cu toate natiile pamantului.
Cand vine vorba sa-i pui sa enumere locuri cu care s-ar mandri, ar alege totul: de la Catedrala la balconul Operei, simbolul Revolutiei din 1989, pana la parcuri sau, pur si simplu, case. N-au cum sa nu mentioneze Piata Unirii; cea mai frumoasa din oras. Cele mai vechi cladiri de-aici au fost facute in secolul al XVIII-lea.
De jur imprejurul dreptunghiului ce deseneaza piata, casele stau atent construite, in dreptunghiuri perfecte. Privite de sus, demonstreaza atentia maxima a arhitectilor de-acum cateva sute de ani. Datorita lor, spatiul public de promenada si de relaxare tinde spre perfectiune.
Cele mai vechi cladiri ale actualului centru istoric al Timisoarei au fost construite la inceputul secolului al XVIII-lea. Initial, piata purta numele comitelui Stefan Losonczy, ucis de turci la 1552, cand acestia au cucerit cetatea. Ulterior, locul s-a numit „Piata Domului”.
Numele de Piata a Unirii i-a fost dat in 1919, pentru ca aici s-au oprit trupele romane care au intrat in Timisoara, instaurand administratia romaneasca. In iulie 1919, armata romana a pornit ofensiva contra fortelor maghiare. Sambata, 3 august 1919, pe cand generalul Rusescu, aflat in fruntea rosiorilor sai, intra in Budapesta, trupele romane, comandate de colonelul Virgil Economu, eliberau Timisoara.
Toleranta interetnica
Ca banatenii traiesc laolalta cu alte neamuri ale lumii in armonie o stie o lume intreaga. In Piata Unirii se poate observa un simbol a ceea ce numim „spiritul Timisoarei”: Domul Catolic este construit vizavi de Vicariatul Ortodox Sarb si ambele stau la numai cativa zeci de metri distanta de cea mai frumoasa sinagoga a orasului si chiar de Catedrala Mitropolitana ortodoxa.
Catedrala Episcopala Romano-Catolica a fost fondata in 1736 si este opera arhitectului vienez Fischer Von Erlach - fiul, care a combinat in acest proiect modelul clasic cu decoratia baroca. In directia opusa, Catedrala Ortodoxa Sarba, zidita intre 1744 si 1748, este si ea decorata cu sculptura baroca.
Spatiul este intregit de un al treilea element de splendida arhitectura, Palatul Baroc, actualmente Muzeul de Arta al Timisoarei. Iar in mijlocul pietei se gaseste Monumentul Sfintei Treimi, sculptat la Viena intre 1739 si 1740.
Un palat baroc pentru arta contemporana
Palatul Vechii Prefecturi, denumit si „Palatul Baroc”, este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timisoarei. Povestea lui incepe in 1751, cand in Banat s-a separat administratia camerala de cea militara, inginerii militari devenind preocupati de gasirea unui spatiu, intern cetatii, pentru resedinta guvernatorului. Aceasta a fost imbogatita cu motive decorative cu o puternica inspiratie vieneza, cunoscatorii regasind aici modelul „Palatului Kinsky” din Viena.
Denumit „Palatul Presedintelui”, imobilul impunator apare drept una dintre cele mai reprezentative constructii din Timisoara secolului al XVIII-lea. La finele veacului al XIX-lea, arhitectul Jacques Klein transforma palatul, devenit intre timp „Casa Comitatului”, eliminand elementele de decoratie baroca de la nivelul fatadelor, aducand cladirea, in mare, la forma pe care o are si azi.
Hartile din piatra
Vechea cetate, in noua colturi
La intrarea in Piata Unirii dinspre strada Mercy, mesterii au pus pe jos harta cetatii. Nu sare din prima in ochi, este gravata in aceeasi piatra gri care paveaza piata, insa, la o privire atenta, poate fi admirata.
Pe o piatra de macadam, mare cat trei dale obisnuite, a fost gravata harta ce arata o foarte veche reprezentare a Cetatii Timisoarei, in stil Vauban, cu noua colturi, asa cum era ea acum doua veacuri si jumatate.
Construita de austro-ungari, imediat dupa ce Timisoara a fost eliberata de turci, cetatea a fost considerata, timp indelungat, invincibila. Acum insa, vechile ziduri s-au naruit in timp, iar dintre ele mai putem admira doar patru bucati. Cea mai mare portiune, Bastionul Terezia, este insemnata pe hartile de piatra cu cate o sageata.
Pledoarie
Virgil Iantu: „Vad viata in Piata Unirii”
Timisoreanul Virgil Iantu revine cu placere acasa si niciodata nu rateaza o plimbare in Piata Unirii. Cel mai mult ii place sa stea la una dintre terasele pietei, chiar dupa ora inchiderii, pentru a se „imbogati” cu liniste absoluta.
„Piata Unirii este un spatiu pe care mi-as dori sa-l gasesc si in alte orase. E un loc unde sa-ti clatesti mintea. In aceasta piata iti gasesti o liniste absoluta. Imi plac cladirile vechi de-aici, atmosfera, totul. Nu pot sa ratez niciodata o plimbare pe-aici, cand sunt in Timisoara. Pentru ca vad viata aici. Putine sunt orasele din Romania unde gasesti asa ceva.”
Argument
„Este sigla orasului cosmopolit” L-am intrebat pe istoricul Ioan Hategan de ce ar merita Piata Unirii sa fie considerata minune a Romaniei: „Pentru ca este cea mai frumoasa piata istorica a orasului, pentru ca in ea se intalneste spiritul banatenean: pe o distanta de 300 de metri patrati avem trei biserici crestine si una mozaica.
A fost centrul vietii politice, administrative, culturale si sociale din secolul al XVIII-lea incoace. Prin piata s-au plimbat de la imparati la regi si cardinali pana la poporeni. Pentru ca, pe vremuri, la fiecare parter de casa era un birt, erau magazine renumite. Iar fantana din centrul pietei este, categoric, unul dintre monumentele emblematice ale Timisoarei. De fiecare data cand plec din Timisoara de-abia astept sa ma intorc si sa ma plimb prin Piata Unirii. Gasesc aici o atmosfera speciala, o atmosfera tihnita a orasului cosmopolit.”
Argumente aduce si Coriolan Garboni, directorul Filarmonicii de Stat „Banatul”: „Este printre putinele unde gasesti mai multe religii, este o dovada de intelegere ecumenica rarisima. In plus, arhitectural, cladirile sunt absolut superbe. Iar Dumnezeu a mai dat si o apa minerala care sa iasa din pamantul acestei piete pentru noi. Nu cred ca se mai gaseste asa ceva undeva in Romania”.
Fisa tehnica
Piata cu internet la liber
Dimensiuni. Are forma rectangulara, cu laturile de 150, respectiv, 110 metri.
Unicitate. Are, laolalta, intr-un spatiu relativ mic, reprezentate toate religiile: chiar in piata, fata in fata, stau Catedrala Romano-Catolica si cea Ortodoxa-Sarba, iar la cativa zeci de metri se gasesc o sinagoga, o biserica lutherana si Catedrala Mitropolitana Ortodoxa Romana. Potential. Zona in care se afla Piata Unirii este cea mai vizitata de miile de turisti straini care ajung anual in Timisoara. Acces. Piata Unirii se gaseste in centrul vechi al Timisoarei, in cartierul Cetate, reprezentand limita ce desparte zona de blocuri dinspre iesirea spre nord a orasului de restul lui. Cazare si masa. Fiind un oras cu potential turistic, Timisoara dispune de sute de hoteluri si pensiuni cu maximum patru stele, multe dintre ele aproape de centrul vechi al orasului. In jurul pietei se gasesc multe restaurante si puburi, unul dintre ele fiind al celebrului maestru bucatar italian Antonio Passarelli (in spatele Domului). Semnal GSM. Bun in toate retelele. In plus, vara este internet wireless in toata zona, in timp ce iarna internetul e la discretie in toate localurile din zona.
Vox populi
„Orasul n-ar fi nimic fara Piata Unirii”
Aurel Cotarca, 38 de ani: „Pe orice harta a orasului te uiti dai de Piata Unirii, care este in centrul Timisoarei, deci este ceva reprezentativ pentru Timisoara. Apoi, arhitectura cladirilor, care marginesc piata, reprezinta cele cinci etnii care traiesc in Timisoara. Aceste doua motive fac din piata sa fie un centru de promenada pentru timisorenii adevarati.”
Ana Iancau, 42 de ani: „E un spatiu in care pot petrece o dupa-amiaza placuta cu sotul meu. Datorita teraselor si a concertelor de buna calitate care se tin acolo, ies la fiecare sfarsit de saptamana sa ma relaxez si sa-mi intalnesc prietenii.”
Loredana Tanase, 32 de ani: „Cladirile sunt de-a dreptul deosebite. Imi place acum ca s-au renovat unele dintre fatadele cladirilor si ca s-a deschis Muzeul de Arta. Domul catolic, parcul, in sine, e frumos, este si un liceu acolo, copiii au unde iesi in recreatie, e loc pentru concerte, intr-un spatiu de cateva zeci de metri patrati gasesti foarte multe lucruri.”
Alina Mondoc, 29 de ani: „Piata Unirii uimeste prin frumusetea cladirilor. Un exemplu este „Casa de turta dulce”, cum ii spunem noi, de pe colt, de langa biserica sarbeasca. Apoi, sunt bisericile, e foarte interesanta impletirea de culte. Ceea ce cred eu ca nu-si gasesc locul acolo sunt terasele, care sunt pur si simplu prea multe.”
Elena Lupu, 17 ani: „Acolo ies eu tot timpul cu prietenii mei. E locul unde ne dam intalniri, unde stam la o barfa, unde iesim la concerte. Orasul nu ar fi nimic fara Unirii”.
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Peles, blazonul regal al Romaniei
Cititorii propun alte posibile "minuni"
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor Mogosoaia, palatul domnesc
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Pe aici nu se trece decat cu piosenie
Mii de cititori voteaza minunile Romaniei
Hurez, mostenirea lui Brancoveanu