Şi dacă a inaugurat o ambasadă uzbecă, a şi criticat puţin cooperarea transatlantică. Cinci miniştri ai Guvernului Orbán, precum şi cinci deputaţi ai partidului de guvernământ şi unul din partea opoziţiei nu au votat luni, în Parlamentul ungar, aderarea Finlandei la NATO, potrivit listei publicate pe site-ul Parlamentului.
Aşa cum a relatat anterior şi ziarul ungar "Népszava", Parlamentul de la Budapesta a ratificat fără probleme cu sprijinul partidelor de guvernământ şi al opoziţiei intrarea țării scandinave în Alianța Nord-Atlantică, pe lângă cele 182 de voturi pentru, au votat cu NU doar șase parlamentari ai Mişcării Patria Noastră, de extremă dreapta, care se declară în mod deschis pro-rus, ceea ce înseamnă, însă, că 11 din cei 199 de deputaţi nu au participat la vot, scrie Nepszava.
Deși faptul că 11 parlamentari sunt absenți sau nu apasă pe buton în cadrul unui vot, nu sunt multe de reproșat în sine, însă izbitor este că în persoana lui Gergely Gulyás, ministrul care conduce Cabinetul premierului ungar, Judit Varga, ministrul Justiției, János Lázár, ministrul construcțiilor și transporturilor, István Nagy, ministrul agriculturii și Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, au fost și cinci șefi de portofolii din Guvernul Orbán care nu s-au obosit să fie prezenţi în Legislativul de la Budapesta, unde a avut loc ratificarea aderării Finlandei la NATO. Ceea ce poate fi dezagreabil chiar dacă Guvernul Orbán a susținut până la capăt aderarea Finlandei la NATO la nivel de declarații, deoarece pe lângă premierul Viktor Orbán și ministrul dezvoltării regionale, Tibor Navracsics, care au fost prezenți la vot, Judit Varga și, evident, Péter Szijjártó sunt cei care reprezintă Ungaria în chestiuni diplomatice (ministrul apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky nu este membru al Parlamentului.)
În ceea ce priveşte pe Péter Szijjártó, acesta a lipsit pe jumătate justificat din Parlament atunci când deputaţii au votat pentru "Promulgarea Protocolului de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord", respectiv ratificarea aderării Finlandei la NATO, pentru că luni Uzbekistanul a deschis o ambasadă la Budapesta, iar ministrul de externe a participat la ceremonia de inaugurare a acesteia.
Ungurii vor „pace”
Singura problemă este că Péter Szijjártó a vorbit la acest eveniment cu câteva ore înainte de votul din Parlament. Cealaltă problemă este că în discursul său a făcut o declarație destul de interesantă despre NATO și războiul ruso-ucrainean. Ministrul de externe a afirmat că "noi ungurii" vrem pace, vrem încetarea imediată a focului și negocieri de pace, iar din cauza acestei poziții suntem supuși unui atac constant în lumea europeană și transatlantică. Lumea este mai mult și mai mare decât regiunea transatlantică, a afirmat Szijjártó, amintind ca exemplu de Uzbekistan, care este, de asemenea, de partea păcii.
Este posibil - putem adăuga - că Uzbekistanul iubește pacea, dar nu atât de mult propriul popor, regimul președintelui Shavkat Mirziyoyev a primit în 2022, din partea Freedom House, 2 puncte din cele 40 de puncte în domeniul promovării drepturilor politice și 9 puncte din 60 de puncte în domeniul promovării drepturilor omului și libertăților fundamentale. Ceea ce nu este cu mult mai bun faţă de Coreea de Nord a lui Kim Jong-un, care are 0 puncte din 40, respectiv 3 din 60.
După inaugurarea ambasadei a avut loc un Forum de Afaceri Ungaria-Uzbekistan.
De altminteri, nu Péter Szijjártó a fost cel care a depus proiectul de lege privind ratificarea aderării Finlandei la NATO în numele Guvernului Orbán, care a fost votat de toți parlamentarii FIDESZ prezenți în Parlament, cu excepţia a cinci deputaţi: Sándor Fazekas, Sándor Font, Mária Kállai și István Bajkai, precum și a reprezentantului Partidului Popular Creştin Democrat (KDNP), János Latorcai. În afară de ei, Gergely Arató din partea Coaliţiei Democratice (DK) a fost singurul membru al opoziției care nu a votat.
După multe luni de tergiversare, Guvernul Orbán a adus în faţa Parlamentui chestiunea aderării Finlandei la NATO. Este de neînţeles, de ce a fost separată ratificarea Finlandei de cea a Suediei, care a fost supusă deja dezbaterii, însă nu a fost stabilită încă o dată exactă pentru vot. (Traducerea: Rozália Gănciulescu, RADOR)