Donarea de organe este o problemă mondială. Situaţia este reflectată în listele lungi de aşteptare, care la nivelul Europei cuprind aproximativ 67.064 de persoane cu vârste între 25 şi 60 de ani, 52.000 fiind în aşteptare pentru un transplant de rinichi, 7.000 pentru transplant hepatic şi 3.600 pentru inimă, a subliniat prof. dr. Guildo Persijn din Olanda în cadrul Simpozionului Danubian de Transplant care se desfăşoară în acest sfârşit de săptămână la Viena, transmite Agerpres.
Cel puţin 12 pacienţi pe zi din cei aflaţi pe listele de aşteptare mor pentru că nu au donator, a subliniat Guildo Persijn, el făcând referire şi la programul "Old to old" dezvoltat în Europa care are în vedere şi transplantul pentru persoanele cu vârstă de peste 65 de ani de la donatori de organe vârstnici. 2.400 de români, pe lista de aşteptare Cei mai mulţi donatori sunt din Spania şi Portugalia, ţări cu o medie de 35 de donatori la un milion de locuitori, comparativ cu ţările din vestul Europei care au 14-15 donatori la un milion de locuitori. Astfel, profesorul Persijn a subliniat că, în acest context, este necesară o cultură a transplantului.
În România, pe listele de aşteptare se află peste 2.000 de pacienţi pentru rinichi, peste 300 pentru ficat, 60-70 pentru inimă şi aproximativ 20-30 pentru plămâni şi inimă, transplant care nu se face însă în România, a subliniat dr. Victor Zota, coordonatorul de transplant. Pe de altă parte, arată acesta, potrivit Agerpres, în România s-au înregistrat anul acesta un număr mare de transplanturi.
Există la noi un număr de 50 de spitale, municipale şi judeţene, care s-ar putea implica în activitatea de transplant dar, efectiv, lucrează numai 4-5 secţii de anestezie terapie intensivă din cele 11 spitale implicate.