Provocări majore pentru mediul de afaceri. Creșterea taxelor, rata inflației și scăderea vânzărilor reprezintă motivele principale pentru care mii de firme s-ar putea desființa până la finalul acestui an. Analiștii financiari estimează că numărul societăților care ar putea avea probleme în acest an va depăși pragul de 150.000.
Provocări majore pentru mediul de afaceri
Mediul de afaceri este afectat de contextul economic al anului precedend, iar situația nu pare că se va îmbunătății în 2024. An în care tot mai multe societăți sunt nevoite să își reconsidere afacerile din cauza lipsei de cerere. Sute de firme și-au adaptat strategia pentru vremuri de criză. Managerii caută soluții de rezervă în caz de nevoie.
”Perspectivele economice destul de tulburi la nivel european, confirmate deja în Marea Britanie şi Germania, au ridicat nivelul de alertă şi în economia românească. Multe dintre marile companii, în special cele care au operaţiuni de export, au apelat la restructurarea preventivă a afacerilor, pentru a-şi reduce expunerea la un eventual impact financiar negative”, arată o analiză realizată de Sierra Quadrant.
Pe fondul contextului economic, societățile reduc cheltuielile logistice și totodată reduc volumele de marfă comercializate. Scăderea cererii reprezintă o problemă pentru toate societățile cu capital românesc, iar „optimizarea relației contractuale” poate face diferența între faliment și continuarea activității economice.
”Recesiunea economică este la ordinea zilei, chiar dacă în multe ţări este mascată în inflaţie. Scăderea vânzărilor în volum este resimţită în toate domeniile de activitate, iar acest fenomen pune presiune mai ales pe companiile mici şi mijlocii, multe dintre ele slab capitalizate şi dependente de fluxurile financiare obişnuite. Orice pas greşit al unui partener de afaceri poate duce la probleme financiare pe întregul lanţ economic’’, arată analiza.
Sursa foto: 137074336 © Ksenia Kolesnikova | Dreamstime.com
Economia europeană, la un pas de recesiunie în 2023
Activitatea economică din UE a întregistrat o stagnare în ultimul trimestru din 2023. Creșterea economică din Italia, respectiv Spania au salvat economie europeană de la recesiune.
La nivel național, datele furnizate de INS indică o scădere economică în T4 din 2023. De asemenea, experții avertizează că este posibil să intrăm în recesiune tehnică dacă în primul trimestru din 2024 nu vom înregistra rezultate mai bune decât în T4/2024.
„Aşa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Sunt sute de companii care au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de backup în caz de nevoie.
Este o veste bună, din perspectiva limitării unei potenţiale expuneri negative a României la efectele unei potenţiale crize internaţionale, însă este o veste destul de proastă pentru dinamica business-ului, în general.
România va funcţiona, practic, cu frâna de mână trasă în următorii 2 ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025’’, a declarat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Mediul de afaceri, afectat de contextul geopolitic
Banca Centrală a României în ultimul raport referitor la riscurile sistemice a arătat că „pe fondul perspectivelor economice în deteriorare, recesiunea rămâne încă un scenariu plauzibil. Riscul ca preţurile la energie să întrerupă traiectoria descendentă a inflaţiei de bază nu poate fi exclus, materializarea acestuia depinzând în mare măsură de condiţiile meteorologice pe timpul iernii, precum şi de evoluţiile economice şi politice globale.
În plus, o intensificare a riscului geopolitic poate avea loc pe fondul incertitudinii în ceea ce priveşte conflictul recent din Orientul Mijlociu, al persistenţei războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, precum şi al tensiunilor continue între Statele Unite şi China”.
BNR. Sursa foto: Arhiva EVZ
Statististici îngrijorătoare
Mediul de afaceri românesc arată un nivel mare de vulnerabilitate. Potrivit datelor, peste 133.000 de societăți comerciale au întâmpinat dificultăți economice anul trecut. O radiografie a mediului de afaceri a relevat că:
- 16335 de companii şi-au suspendat activitatea:
- 39.031 au fost dizolvate;
- 71.241 au fost radiate;
- 6650 au intrat în insolvenţă.
Perspesctivele pentru acest an nu sunt deloc îmbucurătoare. Statisticile furnizate de ONRC indică faptul că numărul firmelor scoase din registrul comerțului a crescut în acest an cu 67%, până la 9.251 de firme radiate.
În Capitală, mediul de afaceri este mai sărac cu 1376 de firme, ceea ce înseamnă o creștere de 60,75% față de ianuarie 2023. La nivelul național statisticile arată în felul următor.
- Dâmboviţa (590 de firme radiate, în creștere cu 301,36%),
- Cluj (469, +84,65%),
- Constanţa (370, +43,97%),
- Ilfov (318, +85,96%),
- Iaşi (314, +46,05%)
- Timiş (314, +20,77%).
sursa foto: Arhiva EvZ
Orașele cu cele mai puține radieri
Cele mai puține radieri s-au înregistrat în Ialomița, unde doar 65 de societăți comerciale au pus lacătul pe ușă. cu toate acestea procentul este de peste 100% față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivel național cele mai puține radieri au fost consemnate după cum urmează:
- Ialomiţa (65, în creştere cu 116,67% faţă de prima lună a anului trecut);
- Călăraşi (68, +15,25%);
- Mehedinţi (75, +74,42%);
- Caraş- Severin (76, +65,22%);
- Giurgiu (76, +105,41%).
Cele mai multe radieri de firme s-au înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovechiculelor și motociletelor. S-au raportat 2.035 de radieri, ceea ce înseamnă o creștere de 41,32% față de ianuarile 2023.
Locurile doi respectiv trei sunt ocupate de ramura agricolă - silvicultură și pescuit cu 1.178 de firme radiate și de sectorul de informații și telecomunicații cu 1.o37 de societăți care au dat faliment.
„În faţa riscurilor economice din ce în ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesenţiale pentru core-business-ul (chirii, costuri de birou, achiziţii de mobilier, tehnică de calcul, utilităţi etc.) la restucturarea portofoliului de servicii/produse. Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanţurile economice, cert este că multe dintre companii vor ajunge, din păcate, la fundul sacului”, relevă analiza.
Mediul de afaceri, cele mai dinamice sectoare
Probleme au apărut și la cele mai dinamice sectoare ale economiei: comerț și zona imobiliară. Comercianți mari precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express confirmă vulnerabilitatea mediului de afaceri în fața inflației și a scăderii cererii.
„Investitorii trebuie să ştie că pot să evite insolvenţa, falimentul, blocarea activităţii dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziţie, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăţilor aflate în dificultate şi care le oferă perspectiva unui program de însănătoşire a business-ului”, spune Ovidiu Neacşu.
Ca soluție, companiile afectate pot implementa acordul de restructurare. un instrument proactiv care permite afacerilor să combată problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvență și faliment.
”În loc să treacă prin proceduri complexe şi de lungă durată de insolvenţă, companiile pot continua să funcţioneze în timp ce sunt în desfăşurare negocieri şi eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanţări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanţarea de urgenţă sau de criză”, spun experţii de la Sierra Quadrant.