Personaje istorice, cu destin cinematografic schimbat. Filmele falsificate de scenariști și regizori

Iancu Jianu / arhiva EvZ

Filmele românești au avut obiceiul să modifice realitatea în numele unor „comandamente ale prezentului” cum se zice. Moartea eroică le-ar fi creat acestora o mai bună receptare din partea publicului. Dar nu este o practică doar cinematografică. Obiceiul era unul literar folosit cu 130 de ani înainte de filmele românești de după 1965.

Personaje istorice: Vornicul Moțoc de la nuvelă la film

La capitolul personaje literare, vornicul Moțoc este ilustrat de către Costache Negruzzi, autorul nuvelei Alexandru Lăpușneanu din 1840. Personajul este zugrăvit ca trădător și combinagiu de profesie. Azi, ar fi fost parlamentar de top. Numai că el a plătit prețul trădărilor sale. Costache Negruzzi îi plasează moartea ca fiind aruncat la mulțime de Lăpușneanu care îl știa că e trădător și voia să scape de el.

Filmul Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu cu George Motoi în rol principal îl prezintă în mod real ca fiind executat din ordinul lui Lăpușneanu în Polonia, ca gest prietenesc al polonilor față de domnia Moldovei. Nuvela din 1840 nu spune adevărul complet. Moțoc era trădător, Moțoc a murit pedepsit pentru trădare. Nu a murit la Iași, a murit la Lvov în Polonia, așa cum arată filmul amintit, din 1980. Moartea sa a avut loc în mai 1564, din ordinul lui Lăpușneanu exact ca în film,

Personaje istorice:  Ștefan Iosika și Nicolae Pătrașcu

Ștefan Iosika a fost un personaj real. Adversar al Bathoreștilor și adept al intrării Ardealului în alianță cu Mihai Viteazul a murit la 11 septembrie 1598. Filmul Buzduganul cu trei peceți din 1977 îi „întârzie” moartea cu cel puțin un an, în 1599, în momentul intrăii lui Mihai Viteazul în Ardeal în 1599.

Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul este „omorât” în filmul Mihai Viteazul regizat în 1970-1971 de Sergiu Nicolaescu. Moartea din film este pe 18 septembrie 1600, la bătălia de la Mirăslău când Mihai pierde Transilvania, din cauza trădării nobililor răsculați care adună armată comandată de generalul Gyorgy Basta. Numai că Nicolae Pătrașcu moare  27 de ani mai târziu, în Austria, după o viață de exilat și după ce fusese sluțit de unul din urmașii la tron al tatălui său.

Iancu Jianu a murit în patul lui acasă

Iancu Jianu Zapciul, Iancu Jianu Haiducul sunt două filme din 1982. Personajul principal este prezentat romanțat. Fuge de boieroaică pentru a se îndrăgosti de o crescătoare de cai și se dedică luptei pentru dreptate. Apoi, moare împușcat în film. Adevăratul Iancu Jianu, din contră, după ce haiducește serios, după ce ajută săracii dar își trage și el suficient cât să aibă câteva moșii și case prin țară. Ctitorește biserica din Caracal unde este înmormântat. Boieroaica devenita soție îl scapă de ștreang și îl cumințește,

Iancu Jianu nu moare în 1821 și 22 de ani mai târziu, boier la casa lui la 14 decembrie 1843. Dar filmele au rămas, mulți povestesc și astăzi despre aceste biografii.

Tudor n-a fost îndrăgostit vreodată de boieroaica Glogoveanu

Emanoil Petruț a dat viață lui Tudor Vladimirescu în filmul Tudor din 1963. Acolo în film, scenariștii îi plasează o poveste de dragoste cu boieroaica Glogoveanu. Rolul boieroaicei era jucat de Lica Gheorghiu, fiica lui Dej. Realitatea e alta. Când a mers la Viena, Tudor a mers să își ajute prietenul de-o viață pe Nicolae, fiul lui Ioniță Glogoveanu (în film, Tudor era iubit de soția lui Ioniță, deci cum ar veni de mama lui Nicolae ceea ce era total fals). Boieroaica Elenco Glogoveanu și fiica ei plecaseră la Viena iar Elenco murise. Tudor recuperează pentru Nicolae, soțul ei, averea boieroaicei. Dar, repet azi mulți au rămas cu ideea că Tudor a iubit o boieroaică de neam.