Cartea lui Radu Paraschivescu e un succes de casa la Humanitas.

Cu ultima sa carte “Mi-e rau la cap, ma doare mintea”, scriitorul Radu Paraschivescu se afla pe locul trei in topul vanzarilor Humanitas la Targul de Carte Gaudeamus. Autorul, care a adunat noile perle de tranzitie ale vedetelor din spatiul nostru public, sanctioneaza deriva limbii romane si folosirea ei intr-un mod sleampat.

EVZ: Cum iti explici ca in fiecare zi rasar noi perle de-ale tranzitiei? Radu Paraschivescu: Fiindca multi vorbitori din spatiul public manifesta dispret fata de limba si fata de nuantele ei. Sau sunt pur si simplu ignoranti. Unii invoca presiunea timpului, graba care-i sileste sa greseasca. Pe altii nu-i intereseaza ce si cum spun, cata vreme prezenta in arena publica le e garantata. Noel Coward a spus candva ca “la televizor trebuie sa apari, nu sa te uiti”.

La noi, era de asteptat ca disciplina rostirii sa devina laxa. Daca pana acum 18 ani scena era ocupata doar de capeteniile comuniste si de instrumentele lor de propaganda, din 1990 stavilarul a fost inlaturat. Oricine a avut ceva de spus a putut s-o faca. Iar asta a dezvaluit hiba principala: disparitia autocenzurii, a filtrului personal.

Dupa ce a aparut “Fie-ne tranzitia usoara”, care personaje nu s-au dezmintit in continuare? Aici e mai complicat, fiindca nu trebuie luata in calcul doar recolta ca atare a celor in cauza, ci si baleiajul antologatorului. Prin comparatie, totusi, cred ca Loredana Groza sau Ion Iliescu au mai putine citari decat in volumul precedent. Rasar insa alti atleti ai fugii pe miriste: Nikita, Oana Zavoranu, Cornel Dinu, Lorin Fortuna etc. si, desigur, ii avem pe contribuabilii constanti: Mircea Geoana, Dumitru Dragomir, Marian Vanghelie. Plus Becali, care-i si intrece.

Cum a ajuns Gigi Becali sa fie campionul gafelor? E foarte simplu. Becali si altii ca el au fost propulsati de presa ca instrumente de crestere a audientei. Efectul pe termen scurt a fost atins: oamenii s-au instalat in fotolii, s-au frecat la ochi si au ras cu pofta. “Da repede pe postul X, e rost de circ.” Numai ca, odata creat monstrul, el a scapat de sub control si a inceput sa colonizeze spatiul public. Becali e un Frankenstein de tip nou, care a aparut cu trista complicitate a savantilor din laboratoarele noastre mediatice. Acum nu mai ai ce sa faci. Boicotarea acestor personaje mi se pare pura utopie, stiuta fiind neputinta sau inapetenta presei pentru formele de solidaritate sanitara.

Ce  a atins, dupa parerea ta, culmea prostiei intr-o sintagma? Dar intr-o melodie? Citez declaratia care figureaza ca motto al cartii: “Pe micut il cheama Maximus” (Adriana Bahmuteanu). Mi se pare epocal si versul: “Te iubesc, dar nu pe tine”. 

Ce te indispune cel mai tare? Ma indispune pripeala rostitorilor, modul lor de-a da impresia ca vorba le-o ia inaintea gandului. Dincolo de vorbirea in anacolut a premierului sau de confuziile zavoreniene tip hatar/catar sau mendre/meandre, ma nelinisteste indiferenta fata de nuante. Avem prea putini vorbitori nuantati, oameni care sa foloseasca mereu cuvantul cel mai nimerit si sa creeze imaginea cea mai vie. in schimb, flasnetarii cliseelor cresc in progresie geometrica. Si nu e bine.

CEL MAI BINE VANDUTI Gainusa, pe primul loc

> Cel mai bine vandut autor al Editurii Humanitas la Targul de Carte Gaudeamus, incheiat duminica, este Mihai Gainusa, al carui „Fara cap si fara coada. Roman rotund” s-a vandut in 530 de exemplare. Pe locurile urmatoare in topul vanzarilor urmeaza Gabriel Liiceanu („Despre seductie” - 416 exemplare vandute)  si Radu Paraschivescu ( „Mi-e rau la cap...” - 384 de exemplare vandute). De la Humanitas Fiction, pe primul loc, cu 320 de exemplare vandute, se afla „Maestrul si Margareta”, de Mihail Bulgakov.

Raportul Final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, realizat de Vladimir Tismaneanu, s-a dat in 150 de exemplare. Editura declara vanzari de peste 400.000 lei la aceasta edite a targului.

> Lansarile Humanitas la Gaudeamus au stat sub semnul noului, pentru ca au fost lansate doua colectii „Nipponica” si „Biblioteca de film”, alaturi de alte doua serii de autor: Victor Ieronim Stoichita si Mircea Horia Simionescu. Din programul lansarilor de la Gaudeamus nu au lipsit nici Mircea Cartarescu, Ioana Parvulescu, Andrei Plesu, H.-R. Patapievici. „Am avut o noua prezentare grafica a colectiei „Cartea de pe noptiera, cartea cu lampa” (Ana Argenti, „Dragostea, celalalt nume al crimei” - un roman cu o mica lampa atasata) si peste 50 de titluri aparute numai in ultima luna”, spune Lidia Bodea, director general la Humanitas. 

> Cu 14 titluri publicate, Mario Varga Llosa e unul dintre cei mai cautati autori de la Humanitas. La Gaudeamus, cel mai mare succes l-a avut ultimul titlu - „Ratacirile fetei nesabuite”. Volumul „Orasul si cainii” s-a dat, din 1992 pana acum, in 25.000 de exemplare, „Povestasul”, in 23.000 de exemplare, iar „Matusa Julia si condeierul” s-a vandut in 15.000 de exemplare din 2000 pana acum.