Știre publicată de întreaga presă luni, 6 aprilie 2020:
„Guvernul Orban a adoptat în şedinţa de luni, 6 aprilie, o ordonanţă de urgenţă pentru prelungirea mandatelor aleşilor locali şi unele măsuri privind organizarea alegerilor locale. Potrivit actului normativ, mandatele actualilor aleşi locali se prelungesc pînă cel tîrziu la 31 decembrie 2020. Procedura pentru organizarea alegerilor se iniţiază, potrivit actului normativ, cel tîrziu la trei luni după expirarea stării de urgenţă.”
Potrivit Legii, mandatele actualilor primari și actualelor consilii locale expirau în ziua de 21 iunie 2020.
În urma alegerilor din 5 iunie 2016, administrația locală a intrat pe mîna PSD. La nivel de consilii județene, PSD a obținut 28 de președinți, în timp ce PNL, doar 8. Primăriile și consiliile locale sînt dominate de PSD-iști, Pentru prima oară în postdecembrism, Capitala e sub conducerea PSD. De la primarul general și consiliul general pînă la primarii de sector și consiliile locale de sector.
Prin Ordonanța de urgență, primarii și președinții de Consiliile județene au mandatul prelungit pînă la 31 decembrie 2020. Chiar dacă viața intră în normal prin mai (lucru greu de conceput), alegerile locale nu vor putea avea loc mai devreme de decembrie 2020, astfel încît să fie la un loc cu parlamentarele obișnuite. România nu-și va putea permite, după ieșirea din Criza de Sănătate și plonjarea în Criza economică și socială (supraviețuirea economiei, situația dramatică a românilor veniți din străinătate, punerea la îndoială a ordinii publice de către bandele venite din Occident) să consume bani și energie pentru două feluri de alegeri.
Așadar, puterea PSD asupra administrației locale se prelungește cu șase luni.
Știrea difuzată luni, 6 aprilie 2020, m-a făcut să mă întorc în trecutul imediat, cu o lună și ceva în urmă, mai precis în seara de miercuri, 26 februarie 2020, ora 19,30. După consultările de la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis anunță desemnarea lui Florin Cîțu pentru formarea noului Guvern.
Analiștii politici și nu numai ei, ci și toți românii cît de cît cunoscători ai așternuturilor politice, știu că Florin Cîțu a fost desemnat ca să cadă în Parlament.
Cu toate acestea, președintele, șeful PNL, și Florin Cîțu joacă din plin comedia luării în serios a desemnării. Deși lista guvernului e aceeași, deși programul de guvernare nu s-a schimbat, liderii PNL evită din răsputeri să spună că Florin Cîțu a fost desemnat tocmai pentru că PSD nu-l poate vota și deci e sigur că va pica în Parlament. Pe 12 martie 2020, cînd mai erau cîteva minute pînă la vot, aflînd că Parlamentul, conștient de iminența Crizei Coronavirus, îl va vota, Florin Cîțu își depune mandatul și, pentru a nu trece chiar prost de-a binelea, dezvăluie că a fost numit pentru a pica.
Explicația acestei ciudățenii?
Din 29 ianuarie 2020, cînd Guvernul Orban decide să-și asume răspunderea pe un proiect de lege respins deja de majoritatea parlamentară, Klaus Iohannis conduce, sprijinit de Sistemul Instituțiilor de Forță (SRI n-are curaj să-l avertizeze pe președinte că vine Criza, că o dizolvare a Parlamentului ar fi un dezastru pentru România lovită de Pandemie, îl lasă să se joace de-a anticipatele), iresponsabila aventură numită declanșarea anticipatelor. Această premieră în postdecembrism se anunță din start deosebit de riscantă, deoarece e vorba de declanșarea și dezvoltarea unei Crize artificiale.
De ce voia cu orice preț (chiar cu prețul prăbușirii economice a României) Klaus Iohannis?
Pentru că nu-i ajungea puterea dobîndită prin prezidențiale. Pentru că nu-i ajungea Guvernul Meu, condus de Ludovic Orban.
Pentru că nu-i ajungea șefia PNL
Pentru că nu-i ajungea Sistemul Meu.
Voia și Parlamentul Meu.
Voia și Administrația Mea.
În distileriile de la Cotroceni fusese pus la fiert basamacul pentru Beția care e Cucerirea totală a puterii.
Ce făcea Klaus Iohannis cu puterea totală?
O folosea pentru a reforma țara?
O folosea pentru ca bieții români să trăiască și ei mai bine?
Nu.
Avea nevoie pur și simplu de puterea în sine.
Dacă ar fi vrut să facă ceva cu puterea, ar fi făcut-o imediat după alegerile prezidențiale.
În 26 februarie 2020, în urmă cu o lună și ceva, la Cotroceni se vedea deja la orizont victoria de la localele și parlamentarele anticipate.
Prin PNL care urma să cîștige totul, Klaus Iohannis devenea Imperator.
La vremea respectivă, am scris pe cristoiublog.ro, în ediția din 26 februarie 2020, următoarele:
„Marii oameni politici se definesc prin umilință deplină în fața vieții.
Ei știu că orice poți învinge pe lume cu excepția Istoriei.
Fiind de genul feminin, Istoria are hachițe.
Și toate fuduliile Conducătorilor se lovesc nu de puține ori mortal de hachițele Istoriei.
Napoleon era convins că va învinge la Waterloo.
A plouat însă în noaptea de 17 spre 18 iunie 1815, a plouat cumplit, terenul s-a făcut mlaștină și Napoleon a trebuit să amîne atacul pînă după 11, cînd s-a mai zvîntat pămîntul pentru a putea deplasa tunurile, arma capitală a lui Napoleon.
La ferma lui Caillou, unde a dormit Napoleon în noaptea de 17 spre 18 iunie 1815, s-a amenajat un muzeu cu multe elemente de multimedia. Vizitatorul – eu am fost – e însoțit pe parcursul trecerii dintr-o cameră într-alta de zuruitul ploii pe acoperiș, un zuruit neliniștitor, pentru a-l face pe turist să trăiască starea sufletească a Împăratului în timp ce afară ploua cu găleata.”
Atunci și ulterior, pe cristoiublog.ro, la Gîndurile lui Cristoiu de pe Mediafax, la emisiunile de la TVR, Antena 3, Realitatea Plus, am invocat iar și iar momentul ploii de la Waterloo.
Nu pentru ca Klaus Iohannis să se trezească din beția succeselor și să cadă în genunchi în fața Doamnei care e Istoria, ci pentru ca toți cititorii și telespectatorii mei să înțeleagă că trebuie să petreci victoria numai și numai după ce ai avut-o. Asta deoarece în viața fiecăruia din noi, cînd sîntem siguri că a doua zi bem din cupa victoriei, poate surveni peste noapte Ploaia de la Waterloo.
Ploaia de la Waterloo a fost pentru Klaus Iohannis Criza Coronavirus.
Anticipatele erau gîndite în iunie, alături de locale, ca șansa PNL de a lua din mîna PSD cu șase luni mai devreme toată puterea.
Luni, 6 aprilie 2020 seara, prin OUG a Guvernului Liberal, PSD nu numai că nu va da puterea mai devreme cu șase luni, dar mai mult o va deține în plus pe plan local încă cinci luni, peste termenul obișnuit.
Klaus Iohannis a vrut să pună mîna pe puterea totală cu șase luni mai devreme.
Acum se uită disperat cum PSD mai stă la putere încă șase luni.
A fost pentru Klaus Iohannis ceva la care în aroganța sa funciară nu s-a gîndit:
A fost Criza de coronavirus.
Ploaia de la Waterloo.