Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării este primul oficial care vorbeşte despre suspiciunile de fraudă cu bani europeni. Într-un interviu acordat EVZ, Murgeanu spune clar că autorităţile locale sunt de vină.
Pentru că multe consilii judeţene au risipit fondurile europene, România riscă să se trezească cu finanţarea blocată. În câteva zile, un raport al Comisiei Europene va clarifica această situaţie, însă veştile de până acum nu sunt deloc bune. Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Răzvan Murgeanu, arată care sunt principalii vinovaţi, dintre autorităţile statului, de situaţia creată.
Evenimentul Zilei: Cine controlează contractele încheiate prin POR şi cine elaborează documentaţiile de licitaţie pe baza cărora se organizează licitaţiile? Răzvan Murgeanu: Vreau să ne înţelegem de la început. Ministerul ăsta are contracte de finanţare cu autorităţile locale. Sigur, avem şi o zonă de contracte pe partea de privat, dar foarte mică, comparativ cu administraţiile locale, care sunt covârşitoare, ca şi număr de contracte. Partea de producere a caietelor de sarcini, a documentelor de licitaţie şi licitaţia în sine o face administraţia locală şi nu noi. Foarte multă lume confundă, deliberat sau nu, cine dă banul cu cel care organizează contractarea. Deci, noi nu avem nicio secundă contract direct cu constructorul, ca dovadă că noi nici nu plătim constructorul.
Dacă dă ministerul banii, nu ar trebui ca ministerul să verifice cum se cheltuiesc. Mai ales că dacă aceste fonduri nu sunt folosite cum trebuie, riscăm să se blocheze un program întreg? Eu, dacă am o suspiciune, şi am avut suspiciuni inclusiv pe judeţul Buzău, de exemplu, nu pot să fac control. Există un departament în cadrul Ministerului Finanţelor, pe care nu îl coordonez eu. Ar fi şi culmea, eu îi controlez, eu le dau bani. Acest departament se autosesizează, chiar şi din presă. Şi face control. Zice: "Uite, domnule, în Buzău". Dau exemplul ăsta pentru că am tot văzut că s-a discutat zilele acestea, s-au dus în control. După ce se termină un control, eu trebuie să mă adresez ANRMAP-ului, pentru că aşa spune legea. Şi întrebăm, ANRMAP ce părere ai despre cutare. Eu nu pot să dau verdicte, pentru că intru în contradicţie cu ANRMAP-ul. Şi de această chestiune este deranjat legiuitorul european. De ce? Pentru că nici unitatea de control din cadrul ministerului - care verifică caietele de sarcini şi actele - şi nici ANRMAP-ul, care face control după ce s-au atribuit contractele ca să vadă dacă s-a respectat legea, nu sunt acreditate european.
Adică nu sunt recunoscute de europeni? Asta înseamnă că avizul dat de aceste instituţii pe orice licitaţie privind proiecte finanţate din fonduri europene este nul? Nu sunt acreditate. Ele trebuie să intre într-un proces de acreditare, după care să preia sarcina, răspunzând în solidar cu autorităţile locale care efectuează achiziţia. Practic, Europa spune: nu ştiu domnule, descurcaţi-vă. Deci, avizul dat de aceste entităţi pe achiziţiile făcute pe fonduri europene nu-i interesează pe europeni. Iar cele două instituţii de control nu îşi asumă responsabilitatea pentru ce verdict dau. Trebuie ca, acum, să se înceapă procesul de acreditare a acestor instituţii.
De ce nu s-au acreditat aceste instituţii până acum şi care sunt paşii de parcurs pentru a face aşa ceva? Trebuie date prerogative ANRMAP-ului şi direcţiei de control din minister, în momentul în care dau un aviz. Am citit că ministerul este de vină, că ei dau banii. Noi nu facem niciun contract, noi dăm banii autorităţilor locale, care încheie contracte.
"Europenii nu au voie să ascundă nimic"
Comisia europeană pe cine este supărată: pe România, pe Ministerul Dezvoltării sau pe autorităţile locale? Cum credeţi că vor arăta rapoartele de la UE? Ei spun aşa: "Nu sunteţi transparenţi". Este inadmisibil. Au fost cazuri în care ANRMAP a răspuns la două întrebări identice, una pusă de noi şi una pusă de un consiliu judeţean, diferit. Mie mi-a zis că nu se poate, iar autorităţii locale că se poate. Suntem într-o situaţie fără ieşire. Problema mai este că eu trebuie să dau banii, dacă oamenii aduc hârtie de la ANRMAP. Europenii ştiu lucrul ăsta, pentru că auditul lor le spune tot, ei nu au voie să ascundă nimic. Da, dar neregulile se fac în teritoriu, de către consiliile judeţene, nu? De ce nu se iau măsuri drastice la acest nivel? Sunt convins că sunt tâmpenii care se fac. Tocmai de aceea, rolul ANRMAP-ului este de a nu se face aşa ceva.
În Teleorman, tot ANRMAP-ul este de vină? În Teleorman este mai groasă. Unul din contractele alea două, de reabilitare de drumuri, a fost adjudecat în instanţă. Deci, eu nu am avut ce să fac, trebuia să respect decizia instanţei, că aşa spune legea, altfel ajungi la puşcărie. Şi, cum să mă duc eu să spun că nu a fost corect, nu mă primeşte. Europenii nu înţeleg chestiunea aceasta. Ei spun: "Păi cum s-a făcut, cum a fost posibil?" Dar, în ceea ce priveşte raportul de audit, care va veni, nu ştiu ce o să scrie în el. Asta mă întreba şi Dragnea la celebra benzinărie din Bolintin.
Aţi băut apă sau bere la întâlnire? O apă am băut, eram cu maşina. Eram la un prieten de-al meu şi nu începusem încă să beau şi voiam să facem un grătar acolo, că era cald afară. Şi ăsta mi-a zis, pentru că are o coşmelie acolo: "Bă, hai să bem un spriţ". I-am zis că după, că mă solicită cineva să mă văd cu el şi am plecat la întâlnire.
Dragnea era speriat, vroia informaţii sau pur şi simplu vroia să se informeze cu privire la raportul de audit întocmit pe judeţul Teleorman? Adevarul este că, la români, din trei surse afli, până la urmă, un adevăr schimbat sau trunchiat. Şi pentru că a aflat el ceva, a venit să mă întrebe dacă ştiu eu ceva. I-am zis: "Nu ştiu ce pot să-ţi zic. Tot ce pot să spun este ceea ce a zis doamna Sarasola, când a venit în România". Aceasta a zis că există, pe auditul făcut în martie, chiar suspiciuni de conflict de interese. A dat exemplu judeţul Teleorman. A zis la masă cu mai mulţi reprezentanţi, chiar şi din ţară, şi din acel judeţ. Discuţia nu a fost în plen, dar a fost o discuţie cu mai mulţi oameni în jurul mesei. Şefa de la investiţii din Teleorman era la masă. A auzit discuţia şi nu a negat.
Ce judeţe a mai nominalizat Angela Martinez Saraola?Buzău, Ilfov şi Tulcea. Totuşi, nu ştim ce scrie în auditul care urmează să vină în România, s-ar putea ca să fie totul în regulă sau nimic ok. După ce va veni acel raport, vom şti ce măsuri vor lua europenii. Şi, sincer, nu vreau să mă interesez de controlul europenilor, ca să nu creadă ăia că am vreun interes. Există posibilitatea să se suspende plăţile, pentru că vor să tragă un semnal de alarmă cu chestia asta.
CRITICI
"Problema este că cei care fac controlul nu şi-l asumă"
Ce înseamnă că suspendă plăţile şi cine va pierde: România sau doar autoritatea locală care a greşit, din punctul de vedere al europenilor? Ei suspendă plăţile până se rezolvă problema. Adică, până când rezolvăm ceea ce ne vor cere ei în raportul de audit. Există ghiduri care prevăd cât la sută din finanţare îi retragi unui contractat şi contractorului, dacă s-au constatat nereguli. Dacă se pune problema de fraudă, este cu adevărat grav. Doamna Sarasola este un om inteligent, nu a dat pe piaţă o chestie care nu este imediat verificabilă. Iar, după ce vine auditul, s-ar putea ca unele chestii să se rezolve. De exemplu, la Tulcea, au venit şi au zis că nu au făcut în regulă nu ştiu ce. Dar, mi-am dat seama că ce scriau europenii acolo era ca şi cum tu nu ai şapcă. Şi tu spui: am şapcă. Şi el zice: nu este verde. Şi tu spui: am şi verde. Şi el zice: nu are nu ştiu ce. Deci, eu mi-am dat seama că se exagerează. Eu nu spun că ăia de la Tulcea sunt nişte fete mari, dar au avut controlul departamentului de control şi i-am spus doamnei Sarasoula: păi, eu ce fac, controlez controlul? Nu am calitatea aceasta. Problema este că cei care fac control nu şi-l asumă.
EXPLICAŢII
Dacă finanţarea va fi suspendată, banii vor fi folosiţi la alte proiecte. Murgeanu recunoaşte că preşedintele CJ Buzău, şi el implicat în scandal, a cerut fonduri pentru podeţe
Există lucrări care au fost plătite, dar nu au fost făcute? Nu există aşa ceva. Toate au fost făcute. Noi am dat bani mulţi, dar aveam puţine recepţii. Pentru că plăţile se fac pe etape. Astfel, după fiecare etapă se achită o parte din bani. Aşa ajut autoritatea locală, pentru că eu nu am contract cu constructorul. Mai vin firme la noi, pentru că au probleme cu autorităţile din teritoriu, dar noi le explicăm că trebuie să rezolve cu ei pentru că sunt cei care au semnat contractele.
Se fac multe acte adiţionale? Se fac acte adiţionale. Se schimbă soluţii. De exemplu, la Buzău am fost de acord cu un act adiţional, dar nu au semnat cu mine. După verificare, au semnat cu autoritatea locală. Şi, apropo de Victor Mocanu (n.r. preşedintele CJ Buzău, şi el implicat în scandalul fondurilor europene), acesta a venit şi mi-a zis că mai trebuie nu ştiu câte podeţe, că nu-şi pot scoate oamenii maşinile din curte. I-am zis că nu pot şi că trebuie făcute din banii consiliului judeţean. În ceea ce priveşte valoarea actelor adiţionale, acestea au fost crescute cu maximum 10%, şi nu cu 50% cum prevede legea. Aşa este la europeni. Şi, am crescut numai dacă contractul adiţional a fost justificat cu acte. De exemplu, a venit unul de la un consiliu judeţean şi mi-a zis că a rămas fără bitum pe nu ştiu câţi kilometri de drum pentru că nu a prevăzut în contract. Era vorba de zeci de roabe. Nu am avut ce să-i fac, e problema lui.
Ce se întâmplă cu banii care vor fi recuperaţi de la lucrările pe care europenii le consideră neconforme? Ei se vor duce înapoi la UE sau rămân în ţară? Banii rămân în ţară. Ei pot fi folosiţi pentru finanţarea altor proiecte. Asta, în caz de suspendare. Să ştiţi că sunt ţări care au şi au avut fondurile sistate. De exemplu, Franţa, Spania, Italia. "În Teleorman este mai groasă. Unul din contractele alea două a fost adjudecat în instanţă. Trebuia să respect decizia, altfel ajungi la puşcărie. Şi, cum să mă duc eu să spun că nu a fost corect, nu mă primeşte." RĂZVAN MURGEANU, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării LEGENDĂ
Cine este implicat în Fondurile Europene
- POR - Programul Operațional Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu UE. Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro. Bani pentru drumuri, canalizare şi multe alte lucrări de interes public.
- ANRMAP - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice – după cum îi spune şi numele, este ochiul şi urechea statului în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Se subordonează prim-ministrului.
- Angela Martinez Sarasola - şeful unităţii pentru România DG Regio din partea Comisiei Europene.
Citiţi mai jos cum a evoluat scandalul banilor europeni:
- Patru judeţe au fost vizate de controlul Comisiei Europene. România riscă să piardă 743 de milioane de euro. CJ Teleorman ar trebui să dea banii înapoi
- Mafia locală ne costă aproape un miliard de euro
- EXCLUSIV. Tel Drum - puşculiţa cu milioane de euro a lui Liviu Dragnea
- Incursiune în judeţul lui Dragnea: averea fabuloasă a unui baron
- Groapa lui Dragnea: 21 de milioane euro aruncaţi la gunoi
- Cum a ajuns Liviu Dragnea din baron local mare lider PSD