PAVEL SUSARA: Banii si arta

Economia reala, prin mecanismul ei elementar care este banul, are o nevoie imperativa de a se regasi in bunurile simbolice pe care le creeaza oamenii de arta, asa cum arta, pentru a prelua si a stoca energiile timpului, este de neconceput fara o reala si permanenta sustinere financiara.

Mitul creatiei in pauperitate si in suferinta este o inventie de prost-gust a statelor-patron care au inteles  productia doar  ca sursa de alimentatie rationala, iar cultura drept o forma inepuizabila de propaganda, in vreme ce  pe omul de arta l-au privit permanent ca pe un apostol ideologic intr-un incontinent scenariu de teologie negativa.

Acum, cand societatea romaneasca se zbate inca, nu in hatisurile unui capitalism salbatic, asa cum se spunea atat de apasat, pana nu de mult, ci in convulsiile salbatice ale unui comunism muribund, acum ceva mai bine camuflat decat in anii din urma, cand statul insusi lupta cu inversunare pentru a-si mai pastra prerogativele si controlul asupra vietii publice, dispretuind fatis creatia spirituala pe care n-o mai poate manipula administrativ, rolul si rostul oamenilor de afaceri sunt esentiale.

Daca banii murdari se spala prin introducerea lor subversiva in circuitul economic, banii curati nu pot fi imblanziti decat prin convertirea lor in bunuri cu durata lunga. In vreme ce investitia in sport ii asigura celui care o face iluzia participarii imediate la o anume forma de glorie si la un eroism sui generis, investitia in arta confera adevarata glorie si autenticul eroism. Ea poate si trebuie sa refaca acea legatura, atata vreme exilata din viata publica romaneasca, dintre actiune si contemplatie, dintre cel care asigura dinamica istoriei si cel care scruteaza orizonturile largi ale timpului.

Prin dirijarea banilor spre arta (in toate variantele ei) omul de afaceri devine el insusi un om de cultura, iar omul de cultura -  un personaj cu o prezenta legitima si demna in policromul peisaj social. Cine nu este convins ca acest dialog este posibil n-are decat sa priveasca spre formele culturale care s-au nascut din intalnirea milionarului american sau a celui occidental cu arta, cu artistii si cu propria lui aspiratie de a invinge efemeritatea.