Dinu Patriciu a fost modelul perfect al afaceristului post-decembrist care a împletit politica cu afacerile. Dacă în politică a pierdut luptele importante, în afaceri a ajuns cel mai bogat român. Miliardarul a fost răpus de boală.
În această dimineață, la Londra, a murit Dinu Patriciu”, a titrat, ieri dimineață, întreaga presă românească, anunțând dispirația unuia dintre cei mai importanți afaceriști români de după 1989. Miliardarul în vârstă de 64 de ani a murit la Spitalul Royal Free din Londra, unde era internat.
Medicii i-au anunțat familia, acum câteva zile, că nu mai are mult de trăit, așa că o bună parte dintre rudele apropiate erau la Londra când fostul patron de la- Rompetrol și-a dat ultima suflare. „Funeraliile lui Dinu Patriciu vor avea loc in cercul restrâns al familiei”, au anunțat rudele printr-un comunicat de presă.
Avere: 3, 3 miliarde de dolari
Patriciu s-a mulat perfect pe portretul întreprinzătorului de după 1989, îmbinând afacerile cu politica. În 2007 era numit de revista Capital cel mai bogat român, cu o avere de 3,3 miliarde de dolari. Totodată, de la Revoluție și până la sfârșitul deceniului trecut a fost liderul din umbră al PNL.
Lovitura vieții a dat-o în afaceri în 1998, când a achiziționat cu 50 de milioane de dolari rafinăria Rompetrol de la statul român. Peste nouă ani, el a vândut Rompetrol companiei petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan, cu suma de 2,7 miliarde de dolari.
S-a mai remarcat și în conflictul deschis cu Traian Băsescu. Actualul președinte l-a acuzat că a vrut să-i impună anumite decizii prin intermediul jurnalistului Sorin Roșca Stănescu. Patriciu a încercat să se răzbune, în 2009, când a fost în spatele apariției unei casete în care Băsescu apare că ar fi lovit un copil.
Răpus de o infecție post-transplant
Problema de sănătate care i-a adus moartea lui Dinu Patriciu nu este neobișnuită printre cei care suferă un transplant de ficat. „Pentru că persoanele transplantate sunt sub medicație imunosupresoare sunt predispuse la infecții severe. Pe fondul unui sistem imunitar deficitar pot face infecții pulmonare, cum este și cazul de față. Supraviețuirea globală după 5 ani este între 60 și 70 la sută, însă riscurile de mortalitate scad după un an de la transplant. Riscurile sunt legate fie de infecții intercurene, fie de recidiva bolii care poate produce mortalitate”, ne-a explicat profesorul Irinel Popescu, care a făcut sute de transplanturi de ficat în România.
Problemele hepatice ale lui Dinu Patriciu au apărut în ultimii trei ani, timp în care a făcut analize la Spitalul AKH din Viena, la Spitalul Niguarda din Milano, dar și la Londra. Transplantul de ficat a fost făcut în urmă cu doi ani, în Italia.
Război pe avere: miliardarul și-a scris testamentul în 2012
Petrolistul și-a făcut testamentul într-o clinică din Milano, când credea că o să moară în câteva zile. Fratele meu a venit la mine cu avocat ca să îmi scriu testamentul. În timp ce făceam asta, au apărut medicii care mi-au spus că au găsit un ficat pentru transplant”, a spus acesta la România TV.
Soția sa, Dana Patriciu, are mari șanse să obțină cel puțin jumătate din avere. Asta chiar dacă este posibil ca afaceristul să fi lăsat amantei sale, chinezoaica Melanie Chen, o mare parte din avere. Chen este cea care s-a ocupat de afacerile miliardarului în ultima parte a vieții.
Dana Patriciu poate invoca faptul că jumătate din sumă i se cuvine, ca parte comună din căsătorie. De altfel, cei doi soți Patriciu sunt în proces de divorț și de partaj. După transplant, în februarie 2013, fostul mogul și-a făcut publică relația cu chinezoaica și a cerut divorțul. Solicitarea sa a fost respinsă de judecători pentru că Patriciu nu a prezentat clar în instanță motivele pentru ruperea căsătoriei.
O parte din moștenire va ajunge și la cele două fiice ale lui Dinu Patriciu din prima căsnicie cu Sabina Roșianu: Ana (31 de ani) și Maria (27 de ani).
Drumul de la arhitect la miliardar, prin Parlament
Dinu Patriciu a absolvit, în 1975, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”. El nu s-a mulțumit cu salariul de asistent universitar la Institut și oferea meditații la desen tehnic candidaților la admitere. Începe să iubească să facă bani. Printre cele aproape o sută de familii care îi băgau, anual, bani în buzunarele viitorului miliardar s-a aflat și cea a lui Dan Bittman, solistul trupei Holograf. Meditațiile cu Patriciu nu l-au ajutat pe cântăreț, care nu a intrat la Arhitectură, deși a încercat de două ori. Între anii 1984-1990 concepe proiecte în Peninsula Arabică, unde ridică și palatul unui șeic din Abu Dhabi. Revoluția îi aduce intrarea în politică, fiind unul dintre fondatorii PNL. Însă nu uită de pornirea de a face bani și, în februarie 1990, a înființat prima firmă privată după înlăturarea lui Ceaușescu, cu avizul de funcționare 00000001. Denumită Alpha Construcții și Investiții Imobiliare, cu 20 de angajați, avea ca obiect de activitate efectuarea de proiecte de arhitectură. Este ales deputat în legislaturile 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004. În anul 1991, Patriciu a fost ministrul Lucrărilor publice în Guvernul Petre Roman. Pe 18 iunie 2003, renunță la dragostea pentru politică și demisionează din calitatea de membru al Parlamentului României, pe motiv de incompatibilitate.
Investițiile: petrol, artă, mass-media și imobiliare
Avioane, hoteluri de 5 stele, clădiri de birouri, iahturi, un trust puternic de presă și o mulțime de firme de care, în mare măsură, s-a ales praful. După ce a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă în domeniul afacerilor, după ce a primit de la un donator o bucată de ficat şi i-a făcut în ciudă morţii în faţa camerelor de luat vederi, fostul numărul 1 al miliardarilor a deschis uşa vilei sale din Snagov unei televiziuni, ca să arate colecţia sa de tablouri. În anul 2010, Patriciu mărturisea că e putred de bogat.
Trei ani mai târziu, multe din afaceri erau în insolvență/faliment sau pe pierdere.
● Trei licențe, două în Georgia, una în România, pentru explorările din Marea Neagră. Novero – 100 de milioane de euro, la cea mai mică evaluare. Alternative Energy, una dintre ele era evaluată la 200 de milioane de euro şi deţinea 10%, cealaltă era evaluată la 100 de milioane, iar Patriciu deţinea 26%.
● Alte milioane de euro erau băgate în fondurile de investiţii cu proprietari în Germania;
● Deținea câteva clădiri de birouri în România;
● Trustul de presă Adevărul, cu 1.300 de angajaţi şi patru tipografii;
● Reţelele de magazine Mic.ro şi MiniMax, precum şi unităţile de pariuri Bet-Caffe;
● Hoteluri în Germania, inclusiv în staţiunea balneară Baden-Baden. Hotelul din Baden- Baden era de 5 stele, dar s-au investit alte 25 de milioane de euro ca să-l facă de 5 plus. Un alt hotel, abia renovat, îl deţinea în Stuttgart;
● În Georgia deținea o bancă de retail, cu depozite foarte multe, cu o cotă de piaţă de 7% din piaţa creditelor şi cotă totală 4,8% la nivel de active;
● Tot în Georgia inițiase un proiect imobiliar în valoare de 180 de milioane de dolari, care constă în hotel, apartamente, complexe comerciale;
● Patru avioane ce zburau mai mult în statele CSI - Kiev, Moscova, dar și la Varșovia. Toate patru fac 85 de milioane de euro.
● Două iahturi de lux;
● Restaurantul de lux „Heritage” din Bucureşti;
● 525 de milioane de euro investiţie directă în imobiliare la Londra;
● Proprietar sau acționar la complexurile imobiliare Smart City şi Big Center.
Lacrimile din dosarul „Rompetrol”
Privatizarea rafinăriei Petromidia și listarea pe bursă a companiei Rompetrol, l-au propulsat pe Dinu Patriciu în lumea milionarilor, dar i-au adus și un dosar penal. Pe 27 mai 2005, procurorii DIICOT l-au reținut pentru 24 de ore pentru mai multe infracțiuni economice și pentru manipularea pieței de capital. Judecătorii au respins arestarea preventivă. A fost momentul în care Patriciu a plâns în fața camerelor de televiziune. În interviuri avea să-și amintească cu groază cele câteva ore petrecute în celula arestului.
Achitat la fond
În septembrie 2006, Patriciu a fost trimis în judecată, alături de 11 persoane, dar a fost achitat la Tribunalul București. Dosarul se află în faza de recurs, la Curtea de Apel București și are termen luna viitoare. Procesul va înceta în cazul lui Patriciu și va continua doar pentru cei 11 complici.
În februarie 2011, magistrații au decis ca SRI să-i plătească lui Patriciu daune de 50.000 de lei, după 4 ani de procese. El a susținut că serviciul secret i-ar fi interceptat ilegal convorbirile telefonice. Miliardarul fusese monitorizat sub pretextul unei ameninţări la adresa