Pe lângă introducerea avertismentelor vizuale pe pachetele de ţigări, va creşte şi numărul românilor care primesc gratuit pastile ca să renunţe la tutun.
Peste 33 de mii de români mor în fiecare an din cauza fumatului, majoritatea având între 35 şi 69 de ani, conform unor statistici prezentate ieri, într-o conferinţă de presă care a marcat introducerea în ţara noastră a pictogramelor pe pachetele de ţigări.
România este a doua ţară din Europa, după Belgia, care va avea produse din tutun inscripţionate în acest mod, în lume existând alte 15 ţări care au recurs la acest sistem pentru reducerea numărului de fumători. Pe lângă aceste avertismente, Ministerul Sănătăţii a început în urmă cu un an un program de consiliere pentru renunţarea la fumat, numit „Stop fumat“, cu bani care provin din taxa pe viciu.
Până acum, peste 1.000 de români din 10 judeţe au primit medicamente gratuit pentru a renunţa la viciu, iar circa o treime dintre aceştia au şi reuşit. Pentru acest an se estimează că se vor acorda medicamente pentru circa 30.000 de români. Se apreciază că peste 5 milioane de români sunt fumători. 30% din populaţia activă fumează Cele mai frecvente cauze pentru care fumătorii din România mor sunt bolile cardiovasculare (50%), cancerul (40%) şi afecţiuni ale aparatului respirator, arată statisticile. „Persoanele care fumează şi care la un moment dat fac una dintre bolile de mai sus nu numai că îşi alterează calitatea vieţii, dar devin şi consumatori cronici de servicii medicale, fără a li se garanta vindecarea“, a declarat ieri ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, care a recunoscut că a fost fumător înrăit timp de 30 de ani.
„Ajunsesem la trei pachete de ţigări pe zi, însă am renunţat la ţigări în urmă cu cinci ani“, s-a destăinuit Eugen Nicolăescu. Fumătorii din România reprezintă peste 30% din populaţia activă, 44 la sută dintre bărbaţi şi 17,5 la sută dintre femei, ceea ce ne situează în primele zece ţări din Europa, după numărul de fumători.
Şi nefumătorii expuşi unui mediu în care se fumează prezintă un risc ridicat să facă boli asociate fumatului. Spre exemplu, la fumătorii pasivi creşte cu 60% riscul de boli cardiovasculare. Copiii celor care fumează au un risc mai mare să aibă probleme respiratorii, iar micuţii care se nasc din mame fumătoare au un risc mai mare de deces sau să aibă o greutate mică la naştere.
Pe lângă introducerea pictogramelor pe pachetele de ţigări de la 1 iulie 2008, Ministerul Sănătăţii dezvoltă şi programul destinat renunţării la fumat prin care se acordă servicii de consiliere şi medicamente celor care doresc să renunţe la fumat. Până acum au fost pregătiţi peste 50 de doctori şi psihologi, din 25 de judeţe ale ţării. Până în luna septembrie se vor pregăti medici şi din restul judeţelor. În plus, au fost cumpărate prin licitaţie medicamentele necesare pentru aproximativ 15.000 de pacienti, care au fost deja trimise în 25 de judeţe, iar până la sfârşitul anului 2008 se vor cumpăra medicamente pentru încă 15.000 de pacienţi. Nu toţi vicioşii au nevoie de medicamente „Medicamentele au fost achiziţ ionate prin licitaţie, fiind alese firmele care au oferit cel mai mic preţ. Pe de altă parte, e bine de ştiut că nu toţi fumătorii au nevoie de medicamente, pentru unii fiind suficientă consilierea psihologică“, afirmă pneumologul Magdalena Ciobanu, coordonatorul programelor antifumat din MSP. Datele de contact ale medicilor din ţară pot fi obţinute fie la Tel Verde: 08008STOPFUMAT (sau 0800.878.673, număr apelabil gratuit, doar din reţeaua Romtelecom) ori accesând site-ul www.stopfumat.eu. INEDIT Expoziţie cu ororile fumatului, pe gardul Muzeului Naţional de Artă România este a doua ţară din Uniunea Europeană care introduce avertismentele vizuale pe pachetele de ţigări. Reglementarea intră în vigoare de la 1 iulie, cele 14 imagini selectate urmând să fie alternate. Avertismente similare mai există în Canada, Australia, Brazilia, Canada, India, Singapore, Thailanda, Noua Zeelandă etc. Pe gardul Muzeului Naţional de Artă din Capitală a fost inaugurată ieri o expoziţie cu pictogramele care vor fi folosite în România, dar şi cu cele utilizate în alte ţări din lume.