Sunt din ce în ce mai puţini turiştii care aleg să urce la Straja sau în Pasul Vâlcan. Telescaunul nu funcţionează, pensiunile sunt goale. Hotelierii aşteaptă, măcar de Crăciun, minunea ninsorii.
Mijloc de decembrie. Pe drumul care duce spre Hotel Rusu, la est de Petroşani, nu urcă şi nu coboară aproape nicio maşină. Parcarea hotelului ridicat pe locul vechii cabane din coasta Parângului e aproape goală.
De aici, mai în sus, drumul e de-a dreptul pustiu. Cei patru kilometri care duc spre zona pârtiilor se parcurg pe un drum de pământ, rupt din loc în loc.
Telescaunul nu merge, pentru că nu e nimeni interesat să urce, aşa că drumul greu practicabil rămâne singura variantă.
Proiecte mari de la Guvern
Deşi te afli la cota 1.700, nu găseşti decât petice de zăpadă. Pentru câţiva muncitori care lucrează la modernizarea unei pârtii, teleschiul se pune în funcţiune.
Oamenii trebuie să coboare. Cabanele, aşezate care- ncotro, dovadă clară a lipsei unei sistematizări ce trebuia făcută cu mulţi ani în urmă, sunt şi ele închise.
Până şi pensiunile de pustii. Singura deschisă este cea a lui Răzvan Marica, rămas, de câţiva ani, cel mai vechi operator de turism din zona Parâng: "Am început munca aici prin 1993. În 1996 am deschis şi pensiunea. Nu sunt turişti din două motive: nu e zăpadă şi nu e sfârşit de săptămână. De săptămâna viitoare sper să vină şi zăpada, iar de la Crăciun încolo să apară şi turiştii".
Modernizarea drumului spre "staţiunea Alpina Parâng", cum au rebotezat deja zona edilii Petroşaniului, realizarea unei telegondole, a şapte telescaune, a unei reţele de apă şi canalizare cu staţie de epurare şi extinderea lungimii pârtiilor de la opt la aproape 24 de kilometri sunt obiectivele principale ale unui proiect în valoare de aproximativ 68 de milioane de euro, iniţiat, în 2009, de Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului (MDTR).
INVESTIŢII. Telescaunul vechi din Parâng nu funcţionează. Acum se lucrează la unul nou, despre care se spune că va fi gata la anul
Un vis: să fie ca la bulgari
Anul acesta s-a început lucrul la un telescaun nou şi la "recondiţionarea" pârtiei B, care, pe o lungime de 3,2 kilometri, va avea şi o instalaţie de producere a zăpezii artificiale.
Ambele obiective vor fi gata la anul. Pentru restul nu se ştie când şi cum vor veni banii. Realizările din acest an îl entuziasmează pe Dumitru Bârlida, şeful formaţiei de Salvamont din Parâng: "Nici nu ştiu când s-a mai făcut aşa ceva aici, cum s-a făcut anul ăsta. Dacă s-ar continua în acelaşi ritm şi s-ar respecta toate obiectivele din acel mare proiect, în cinci sau 10 ani, Alpina Parâng ar deveni o staţiune de schi ce ar putea să-i facă pe români să nu mai fie atât de tentaţi să iasă din ţară în vacanţele de iarnă, ci să vină aici. Eu am văzut că la alţii se poate. De exemplu, la Bansko, în Bulgaria, în cinci ani au ridicat o staţiune extraordinară".
LA VALE. Părtia de la Straja e acoperită cu câteva petice de zăpadă
La Straja, aproape de Lupeni, sunt de aproape cinci ori mai multe locuri de cazare. Totuşi, nu sunt decât câteva zeci de turişti în toată staţiunea. De fapt, zona nu poate fi clasificată încă drept "staţiune".
Şi aici lipseşte o reţea de canalizare, iar problemele cu apa sunt la ordinea zilei, mai ales în ultimele luni. Cât despre zăpadă, nici măcar cea artificială nu a putut fi produsă din cauza temperaturilor prea ridicate pentru decembrie.
Vara e mai profitabilă
Puţinii turişti prezenţi spun că sunt tentaţi să vină pentru relaxarea la o masă copioasă şi un pahar cu vin, apoi, după-amiaza, eventual, o plimbare la Schitul Straja şi o drumeţie până pe vârf. Pentru escaladă, paintball, trasee montane lungi sau plimbări mecanizate pe trasee de off-road sunt cereri doar vara din partea turiştilor.
"De fapt, vara ajunge să fie mai profitabilă pentru hotelierii din Straja, decât iarna, mai ales când nu e nici zăpadă. Asta pentru simplul motiv că, vara, costurile pensiunilor sunt mult diminuate", spune George Resiga, şeful Salvamontului din staţiune, în timp ce se pregăteşte să conducă pe traseu, spre vârful Straja, singurul grup important de turişti existent în acel moment la Straja: vreo 30 de tineri veniţi din Ungaria.
Citiţi şi:
- Cu gândul la zăpadă. Mii de turişti au luat cu asalt staţiunile montane
- Pârtie de schi pe muntele Cozla din Piatra Neamţ
- Harta pârtiilor de schi din România: 116 kilometri în 17 judeţe