Plenul Senatului votează, azi, în calitate de for decizional, ultimul proiect din pachetul legilor justiției. Președintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea conducerii DNA, DIICOT și PÎCCJ. A fost înființată și o nouă secție care poate investiga toate infracțiunile comise de magistrați, iar statul se va îndrepta obligatoriu împotriva magistratului care a săvârșit o eroare judiciară

Proiectele de lege urmează să ajungă la președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare. PNL și USR au anunțat că vor sesiza CCR în legătură cu constituționalitatea acestor legi. EVZ vă prezintă principalele prevederi ale celor trei acte normative.

Răspunderea magistraților

Noua formă a legii 303/2004 privind statutul magistraților, adoptată deja de senatori, include o serie de amendamente propuse de liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae. O modificare semnificativă este cea care prevede că, după ce statul a acoperit prejudiciul cauzat de o eroare judiciară, „Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară”. Diferenţa faţă de actuala lege este sintagma „se întoarce în mod obligatoriu”, faţă de „se poate îndrepta”, cum prevede legea acum.

O altă modificare prevede că „termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul”.

Un alt amendament stipulează: „CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroarea judiciară determinată de rea-credinţa sau gravă neglijenţă”.

Un singur „nu”

O altă modificare importantă a Legii 303 prevede că președintele României poate refuza doar o dată, motivat, numirea șefilor DNA, Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiției (PÎCCJ) și Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Șeful statului trebuie să aducă la cunoștință publicului motivele refuzului său. Până acum, președintele țării putea refuza propunerile pentru conducerea celor trei instituții. Un alt amendament adoptat prevede că magistraţii trebuie să aleagă între pensiile speciale, iar până la împlinirea a 65 de ani nu pot cumula pensia cu salariul.

Noua secție are puteri depline

În forma adoptată de Senat a Legii 304/ 2004 privind organizarea judiciară, noua Secţie pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înființată în cadrul PÎCCJ va putea cerceta toate infracţiunile săvârşite de procurori şi judecători. Totodată, noua secție are competență de urmărire penală și în cazul în care, alături de magistrați, sunt cercetate și alte persoane. Structura nou-înființată va fi condusă de un procuror şef-secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, ambii fiind numiți și revocați în funcţie de plenul CSM. 

„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai CSM”, prevede amendamentul.

Așii din mâneca lui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a spus, ieri, că încă are în vedere organizarea unui referendum privind justiția, precizând că îl va păstra „pentru când va fi” şi că acesta „nu este ultimul as din mânecă”. Şeful statului a catalogat drept „un elefant” aceste modificări, a criticat procedura, apreciind că aceasta a fost „total netransparentă”. El a subliniat că propunerile „vor avea urmări ample sau mai puţin ample” şi că „în niciun caz nu vom fi mai respectaţi” după adoptarea acestora. „Trebuie să fii căzut din lună să crezi că nu vor avea efecte”, a precizat Iohannis, adăugând că legile Justiţiei sunt dezbătute rapid în Parlament deoarece „penalii au intrat în panică”. Șeful statului a inițiat în primăvară un referendum pe tema luptei anti-corupție, dar a abandonat demersul după abrogarea OUG 13.

Ședințele CSM, publice

Un amendament propus și adoptat, ieri, în Senat, de senatorul PSD Șerban Nicolae, la Legea 317/2004 privind funcționarea CSM prevede că „ședințele publice de plen și de secții se transmit în direct audio-video pe pagina de internet a CSM, se postează pe pagina de internet a Consiliului, mai puțin votul membrilor CSM”. Statutul Inspecției Judiciare rămâne neschimbat, ea fiind în continuare în subordinea CSM. O altă modificare prevede că „plenul CSM, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări în vederea apărării independenţei”. Senatul a mai adoptat un amendament prezentat în plen de Șerban Nicolae, care elimină evaluarea psihologică la revocarea din funcție a inspectorului șef din cadrul Inspecției CSM, controlul psihologic fiind făcut doar înaintea numirii acestuia de către plenul Consiliului. Inspectorul șef, numit de CSM dintre judecătorii care fac parte din corpul Inspecției Judiciare, este și ordonator de credite, deci poate gestiona bugetul instituției.