Deputații-juriști vor armoniza patru proiecte de lege privind insolvența persoanei fizice, depuse în momentul de față în forul legislativ.
Deputații-juriști se vor reuni, astăzi, pentru a elabora raportul la proiectul Legii insolvenței persoanei fizice. Plenul va fi convocat săptămâna viitoare, după finalizarea raportului. Demersul parlamentarilor vine după ce co-președintele PNL Alina Gorghiu a cerut organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea respectivei legi, iar PSD și premierul Victor Ponta s-au declarat de acord.
Patru proiecte
Pe masa Comisiei juridice sunt patru proiecte de lege care vizează insolvenţa persoanei fizice, acestea urmând să fie contopite într-unul singur.
Potrivit președintelui comisiei, Bogdan Ciucă, la dezbateri vor fi invitaţi reprezentanţii CSM, BNR și ai Asociației Române a Băncilor (ARB). „Conform procedurii, vom contopi cele patru proiecte într-unul singur, trei vor fi respinse, părțile bune din acele proiecte ce vor fi respinse vor deveni amendamente la proiectul pe care vom lucra. Probabil vom lucra pe proiectul doamnei Ana Birchall, vom hotărî mâine (miercuri - n.r.) în comisie, pentru că este cel mai complex și are un parcurs favorabil, a fost votat și de Senat”, a declarat Ciucă. Proiectul susți nut de senatorul PSD Ana Birchall, inițiat de 151 de parlamentari, a fost depus în iunie 2014 și adoptat tacit de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, pe 9 decembrie 2014. Ca și în cazul firmelor, datornicii își pot cere singuri insolvența, situație în care vor fi protejați de creditori o perioadă de timp.
Potrivit proiectului, dacă se află în imposibilitate săși achite datoriile, către unul sau mai mulți creditori, și dacă dovedește că nu le poate plăti în decurs de 30 de zile de la data scadentă, debitorul poate depune o cerere de intrare în insolvență la Tribunal, însoțită de o listă cu toate bunurile pe care le deţine, situaţia datoriilor sale și raportul veniturilor realizate în ultimii trei ani și a celor preconizate pentru viitor.
Obligațiile datornicului
Dacă judecătorul își dă acceptul, odată deschisă procedura de insolvență, persoana respectivă va beneficia de o perioadă de timp în care să se redreseze financiar. Odată planul aprobat, debitorul trebuie să desfășoare activități „generatoare de venituri” și, dacă e șomer, să nu refuze ofertele de muncă. De asemenea, trebuie să-i dea administratorului judiciar sumele obţinute din moșteniri, donaţii sau compensații pentru daune. Nu în ultimul rând este obligat să transmită instanţei de insolvență și administratorului judiciar o prezentare generală a veniturilor la fiecare 6 luni.
Proiectul mai prevede suspendarea executărilor silite, precum și faptul că pe durata insolvenței nu se mai acumulează dobânzi penalizatoare.
Eventuala adoptare a legii insolvenței va fi discutată și cu FMI, la următorea vizită a echipei de evaluare la București.
Legea falimentului personal reușește să ajute ambele parţi implicate, însă cei care pot avea de câștigat mai mult sunt bancherii, a declarat pentru EVZ Cristian Păun (foto), profesor de economie în cadrul ASE.
„Principalele cauze ale falimentelor personale la care asistăm în momentul de față sunt două: românii au împrumutat mai mult decât șiau putut permite să ramburseze în viitor și intrarea lor în insolvență depinde de starea precară a economiei reale. Falimentul personal nu rezolvă nici una din aceste două cauze. Doar amână rezolvarea problemei pentru un viitor incert”, a spus Păun.
Fără soluții
Potrivit acestuia, omul cu probleme legate de ratele la bancă nu va fi temporar dat afară din casă, ci pus sub protecția și îngrijirea unui judecător, care va încerca salvarea sa. „Să nu credeți că băncile nu încearcă și ele din răsputeri salvarea clienților lor. Dar în multe cazuri pur și simplu nu există soluție, odată ce oamenii ajung în șomaj din cauza insolvențelor ce se țin lanț în economia reală”, a adăugat Păun. Potrivit acestuia, legea falimentului personal este o lege mai degrabă pentru bănci și mai puțin pentru debitori.