Un copil de 4 ani și 8 luni a intrat în stop cardio-respirator pe scaunul medicului dentist, în clinica piteșteană Teddy Care, în urmă cu 2 săptămâni. Micuțul s-a prăpădit sub ochii medicilor de la Spitalul Grigore Alexandrescu din București, unde a fost adus cu un scor Glasgow 3, deci în stare extrem de gravă.
Raportul INML a arătat că micuțul Petru nu suferea de vreo boală sau malformație, iar decesul a survenit în urma administrării analgo-sedării. Anestezistul care a efectuat această procedură. Dr. Adrian Dinescu, medic primar ATI este anchetat acum pentru ucidere din culpă.
Clinica nu avea cele două autorizații necesare pentru a efectua acest tip de sedare, iar anestezistul nu doar că nu s-a asigurat că efectuează această procedură în legalitate, spus cei de la CM Argeș, dar nici nu avea echipamentul necesar pentru a depista apariția unor probleme sau cele necesare pentru a interveni în astfel de situații.
Părinții sunt sunați acum de Teddy Care
Deși i-a fost suspendată activitatea în ziua în care copilul a murit, se pare că aceasta s-a reluat. Părinții care aveau programare la Teddy Care, sau care au fost clienți, au fost contactați de reprezentanții clinicii pentru a le spune că sunt disponibili. Acest fapt a stârnit mai mult revoltă decât bucurie printre foștii pacienți, situația fiind povestită pe un grup de Facebook al orașului Pitești.
De asemenea, acolo a fost prezentată și povestea unuia dintre patronii clinicii Teddy Care, stomatologul Răzvan Savu, care a refuzat să discute cu orice reprezentat al presei, pentru a răspunde măcar o la simplă întrebare: De ce nu avea clinica Teddy Care actele necesare și condițiile necesare pentru a efectua analgo-sedarea?
Reamintim că Teddy Care obținuse aviz favorabil de la Ministerul Sănătății pentru utilizarea și achiziționarea substanțelor necesare (propofol, dormicum etc), dar nu avea autorizație din partea Direcției Sanitare Publice care certifica faptul că Teddy Care întrunește condițiile necesare prin spațiu și aparatură special destinată acestor porceduri.
Patronul Răzvan Savu, care deține afacerea împreună cu proprietarul clădirii, Alin Mutu, a decis să povestească și drama vieții lui, făcând o paralelă cu moartea propriului frate, în care niște muncitori au ucis, din inconștiență și ignorarea oricăror reguli, un copil tot de 5 ani.
Mai mult, așa cum se poate vedea pe conturile lui de pe rețelele sociale, fiul doctorului Savu și-a serbat ziua de naștere pe data de 9 februarie, cu o zi înainte să se petreacă nenorocirea în cabinetul tatălui său.
„Am să încep totul cu o mică poveste:
În vara lui `81, o mamă împreună cu 3 băieți (5 ani, 3 ani și jumătate și 2 ani jumătate) își făceau bagajele și se mutau, în urma unui divorț, dintr-o casă situată în centrul Piteștiului într-un apartament mic, la periferia orașului. Era un pas greu, dar un pas pe care ea l-a decis atât în instanță, cât și-n viața personală. La scurt timp după această mutare, cel pe care l-a iubit, adolescentă fiind, i s-a realăturat în viață și împreună și-au propus să crească cei trei copii.
La numai 3 ani de la mutarea în blocul respectiv, un accident îngrozitor avea să se întâmple. Niște muncitori, care reparau terasa blocului, au aruncat un butoi cu smoală încinsă, fără să se uite ce era jos. Acesta a căzut lângă un loc de joacă unde se afla și Ștefan Ioan, cel mai mic dintre cei 3 copii ai mamei. Butoiul a făcut explozie la impactul cu solul, iar smoala s-a împrăștiat în jur, însă și pe corpul micuțului de 5 ani jumătate. Copilul s-a stins 6 săptămâni mai târziu, după o luptă grea cu arsuri de gradul 3 și 4 pe 70% din corp.
Din acel moment, nimic nu a mai fost la fel în acea familie. Durerea pierderii celui mic, dar mai ales circumstanțele în care s-a stins au schimbat multe în viața acelei mame. Cei doi părinți (mama și tatăl adoptiv) au continuat să-i crească pe ceilalți doi băieți cum au putut ei mai bine și și-au dorit un singur lucru pentru ei: să ajungă medici. Zece ani mai târziu, părinții aveau să-și vadă visul cu ochii: băiatul cel mare intra la Medicină, iar doi ani mai târziu – și cel mic.
În februarie 2010, băiatul cel mare a devenit și el tată pentru prima dată. Soția i-a născut un băiețel frumos pe care l-au numit Ștefan. La 5 luni de la nașterea copilului, băiatul cel mare a început cel mai pur și sincer proiect din viața lui de până atunci: TeddyCare, prima clinică de stomatologie din Argeș dedicată exclusiv copiilor. Era medic stomatolog deja, însă simțea că trebuie să dea ceva mai mult comunității unde vor crește copiii lui, iar această clinică împlinea perfect acest gând.
Anul acesta se împlinesc 10 ani de la deschiderea clinicii… 10 ani de muncă, de răbdare, în care echipele de medici și asistente și-au dat tot ce au avut mai bun ca să trateze unul dintre cele mai nobile lucruri din lumea asta: zâmbetul copiilor.
În acești 10 ani, peste 7000 de copii au beneficiat de serviciile acestei clinici. Unii au fost foarte mulțumiți, alții mai puțin, însă echipele medicale au făcut tot ce le-a stat în putință să mulțumească pe toată lumea.
De-a lungul anilor s-au inițiat numeroase proiecte, de educare, de informare și de conștientizare a importanței prevenției dentare la copii, tocmai cu scopul de a preveni situațiile neplăcute, când se ajunge la medic în pusee de durere ce presupun intervenții imediate și traumatizante. Din păcate, nu toți copiii vin la noi pentru prevenție, iar majoritatea au nevoie de tratamente invazive. Așa am ajuns și noi să oferim si servicii de analgo-sedare.
Ceea ce s-a întâmplat pe 10 februarie 2020 nu ne definește nici ca oameni, nici ca practicieni și nu are nicio legătură cu viziunea acestui proiect. Nu se vor putea anula miile de tratamente oferite copiilor în clinica TeddyCare, însă nici pe micuțul Petru nimeni și nimic nu-l mai poate aduce înapoi, iar asta este o durere imensă pentru care nu există cuvinte de regret.
Vreau să precizez că în aceste rânduri nu voi comenta actul medical. Nu sunt în măsură să o fac, atât prin prisma faptului că nu am fost acolo, dar si pentru că nu am cunoștințele și expertiza necesară pentru a contesta calitatea și intervenția medicului anestezist. De-a lungul acestei colaborări am considerat că experiența și calitățile profesionale ale specialistului anestezist sunt conforme cu diplomele, practica și notorietatea acestuia.
Rațiunea îmi spune că niciun alt medic, cu o altă specialitate sau oricare altă persoană nu ar putea sau nu ar trebui să conteste tratamentul aplicat de un medic primar în anestezie și terapie intensivă, cu atât mai puțin un medic stomatolog cum sunt eu, în circumstanțele date. De aceea, vă rog a-mi respecta decizia de a nu comenta și de a nu iniția o părere personală și nefondată în acest caz. Am încredere că organele abilitate vor face lumină, iar justiția dreptate.
Așa cum bine ați bănuit, eu sunt băiatul cel mare al acelei mame din povestea de la început. Am fost martor la durerile prin care părinții mei au trecut în acele momente când s-a întâmplat accidentul fratelui meu și știu câtă suferință aduce o astfel de tragedie într-o familie. Din acest motiv, chiar dacă presa și opinia publică au pus o presiune enormă, am preferat să rămân empatic cu acei părinți și să păstrez liniștea. În astfel de momente, singurele lucruri pe care le poți oferi părinților sunt liniștea și compasiunea. Durerea a fost și este în continuare foarte mare și în sufletul tuturor celor implicați din clinică, iar coerența și rațiunea unor declarații în presă ne-au lipsit cu desăvârșire. Trăim momente pentru care nu am fost pregătiți emoțional niciodată.
Din punct de vedere legal, al birocrației, al autorizațiilor și documentelor necesare, am procedat și am acționat întotdeauna conform informațiilor pe care le-am obținut de la organele competente. Am pus totul la dispoziția organelor de anchetă și acestea vor fi în măsură să analizeze și să judece acest lucru.
Întâmplarea această tragică și absolut singulară, atât la nivelul companiei, cât și la nivel național, este dovada clară că acest lucru se poate întâmpla și că se poate întâmpla oricui. În aceste săptămâni de o foarte mare încărcătură emoțională, am înțeles că, oricât de mult bine ai face de-a lungul vieții, este nevoie de o astfel de întâmplare pentru a șterge cu buretele tot ce ai făcut până atunci. Iar de această povară nu este nimeni ferit.
Cu sufletul frânt, Răzvan Savu Administrator TeddyCare Medic dentist Părinte …În România”