Paradoxul agriculturii: recolta bogată nu ne ieftineşte mâncarea

Românii nu scapă de alimente scumpe nici când au noroc de un an agricol bun. Chiar dacă producătorii îşi vând marfa mai ieftin decât anul trecut, doar intermediarii sunt cei care profită.

Deşi recolta este, în 2011, una dintre cele mai bogate din ultimii ani, şansele ca românii să găsească pe tarabe alimente mai ieftine sunt infime. Dimpotrivă, cererea ridicată, adaosurile practicate de intermediari şi costurile mai mari cu utilităţile ar putea duce la scumpiri. "Preţurile nu vor scădea, pentru că cererea rămâne destul de ridicată. Dimpotrivă, ele ar putea creşte puţin, în mod firesc, dar treptat, nu brusc ca anul trecut", a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru EVZ. Adaosuri de 100% Preţul la carnea de porc cu siguranţă nu va scădea, deoarece, uneori, producătorii nu reuşesc nici măcar să-şi acopere costurile, a subliniat Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Cărnii de Porc din România. În plus, intermediarii care pun adaosuri şi de 100%, în unele cazuri, anulează eventualele scăderi ale preţurilor la producători. De cealaltă parte, Florin Istrate, vicepreşedinte Agrostar, atrage atenţia asupra faptului că recolta foarte bogată din acest an îi va obliga pe producători să scadă preţurile de până la zece ori faţă de anul trecut. "La tomate, de exemplu, la nivel de producător, anul trecut se putea cumpăra kilogramul cu aproape 3 lei. Anul acesta, din cauza ofertei extrem de bogate şi a lipsei de alternative, producătorii sunt obligaţi să vândă şi cu 30 de bani pe kilogram", a exemplificat acesta. Obligaţi să vândă Potrivit lui Istrate, producătorii au la dispoziţie foarte puţin spaţiu de depozitare şi unităţi de procesare, astfel că sunt obligaţi să vândă producţia la un preţ extrem de mic, pentru că, altfel, nu au ce face cu ea. Ministrul Tabără spune că, la sfârşitul acestui an sau la începutul lui 2012, vor fi finalizate silozuri pentru cereale şi legume cu o capacitate de circa 2 milioane de tone, fapt ce le va permite producătorilor o mai mare flexibilitate şi posibilitatea de a vinde la momentul potrivit şi la preţuri mai bune. Trend ascendent Datele statistice arată clar o creştere constantă a preţurilor legumelor şi fructelor din iulie 2010 până în prezent, potrivit datelor MADR. Astfel, la grâu, porumb, fasole sau ceapă se observă plusuri şi de 40% la preţurile din pieţe. Şi la fructe, avansul este considerabil. Astfel, dacă un kilogram de mere costa, pe plan naţional, între 1,5 şi 4 lei/kg în iulie 2010, potrivit MADR, acum se găseşte şi cu 6 lei/kg în pieţe. Perele puteau costa şi 3 lei/kg în iulie 2010, dar acum pot ajunge şi la 8 lei/kg, iar preţul minim nu este mai mic de 4 lei pe kg. Potrivit lui Tabără, recolta de grâu din acest an va fi de peste 6 milioane de tone, faţă de cele 5,7 milioane tone de anul trecut. Totodată, estimările oficialilor avansează un plus de peste 40% la recolta de grâu până în anul 2020, producţia ajungând la circa 8 milioane de tone. Jumătate din producţie, circa 4 milioane de tone, ar urma să ajungă la export, iar România ar putea reveni astfel la statutul de "grânar al Europei", pe care îl avea în perioada interbelică. Ministrul a afirmat recent că nu pot exista producţii de grâu de sub 4 tone la hectar, deşi unii producători raportează producţii mai slabe.   POSIBILE SOLUŢII Preţuri la jumătate în prăvălia producătorilor Atât producătorii cât şi ministrul de resort vorbesc la unison de o soluţie extrem de eficientă: magazinele pentru pro ducători, măsură care ar tăia aproape la jumătate unele preţuri datorită eliminării samsarilor din lanţ. Dar, dacă ministrul consideră că legumicultorii ar trebui să se organizeze mai bine, ceilalţi cer mai multe din partea statului. "Apicultorii se organizează bine în prezent, iar producătorii de lapte sunt aproape. Ar trebui şi legumicultorii să urmeze acest exemplu", spune Tabără. "Vrem subvenţii" De cealaltă parte, Gheorghe Caruz vorbeşte despre lipsa subvenţiilor acordate de guvern, aşa cum se procedează în ţările de unde importăm alimente. Totodată, producătorii s-ar organiza mai bine dacă ar avea o forţă financiară mai mare, iar asta nu se poate fără ajutor din partea statului. Acesta a dat ca exemplu faptul că, în România ultimilor doi ani, au dispărut circa 4 milioane de porci din cauza lipsei subvenţiilor. Şi Florin Istrate acuză lipsa facilităţilor precum spaţiile de depozitare şi unităţile de procesare, care nu le lasă prea multe variante producătorilor. În plus, trebuie acordate mai multe facilităţi fermierilor, care trebuie să suporte dobânzi mari la credite, în condiţiile în care băncile privesc cu neîncredere sectorul agricol.

Vor fi finalizate silozuri cu o capacitate de aproape 2 milioane de tone la sfârşitul acestui an sau la începutul celui viitor.“ VALERIU TABĂRĂ, ministrul agriculturii