Printre infractorii care sunt cel mai greu de prins se numără hoţii din buzunare.
„Polițiști din cadrul Biroului de Investigații Criminale ai Poliției municipiului Constanța au identificat doi bărbați, de 39, respectiv 57 de ani, bănuiți de comiterea a 8 infracțiuni. Oamenii legii cred că cei doi bărbați au comis mai multe infracțiuni de furt calificat, în perioada 26 iunie - 22 iulie a.c., în mijloacele de transport în comun de pe raza municipiului Constanța.
Totodată, în urma administrării probatoriului în cauză, în sarcina bărbatului de 39 de ani au fost reținute 8 infracțiuni de efectuarea de operațiuni financiare în mod ilegal și acces ilegal la un sistem informatic, fapte comise în formă continuată.
În cursul zilei de ieri, bărbatul de 57 de ani a fost reținut de polițiști, fiind prezentat instanței de judecată, care a dispus măsura arestului preventiv pe o perioadă de 30 de zile, iar în cazul bărbatului de 39 de ani urmează a se formula propunere de arestare preventivă în lipsă”, anunță replicaonline.ro.
„DICŢIONARUL” INFRACTORILOR. Limbajul şi metodele folosite de hoţii de buzunare
Poliţiştii care au avut deseori bătăi de cap cu "şuţii", cum sunt denumiţi cei care fac parte din această categorie au dezvăluit pentru EVZ cele mai frecvente metode folosite de aceştia. Infractorii au şi un limbaj anume prin care comunică pentru a nu se “zgâria fraierii” sau “husenii”, adică să nu simtă potenţialele victime cum li se umbă la genţi sau la buzunare.
De obicei, hoţii de buzunare “aleargă”, adică umblă, în grupuri de câte 2-3 sau mai mulţi. Aplică aceleaşi metode de furt şi în România şi în străinătate.
Cu ochii după „primărie” şi „crocodil”
Mijlocul de transport în comun – autobuz, troleibuz ori tramvai este denumit “panacot”. Est un loc preferat de şuţi, care profită de aglomeraţie. Înainte de a veni autobuzul în staţie, ei “radiografiază” potenţialele victime. Ochesc unde este “locul curat”, adică banii. Fixează ţinta sau ţintele pentru a vedea unde au portofelul care în jargon este denumit “mufă”, “tuflă” sau “coajă”. Ori telefonul mobil, denumit “crocodil”. Se orientează dacă îl ţin “la căldurică”, adică în buzunarul de la piept, pe interior. Ori, dacă este în aceeaşi zonă dar pe exterior înseamnă că se află “la primărie”. Buzunarul din faţă este denumit “caraiman”. La genţi voluminoase, folosite de oamenii din provincie, precum cele din rafie, li se spun “maimuţe”. O poşetă sau geantă de mici dimensiuni este denumită “ploscă”.
Atenţie la cep!
“În general, după sosirea Autobuzului, unul dintre hoţi face tampon, adică se urcă pe scară şi blocheză accesul. Atunci, complicii lui împing din spate, chipurile încercând să urce. Atunci operază la buzunare. Cele mai uşor de furat sunt portofelel ţinute în buzunarele de la spate”, a explicat comisarul şef Gheorghe Galavan, şef de birou în cadrul Serviciului Investigaţii Criminale, din cadrul Poliţiei Capitalei. Dacă reuşeşte să “subtilizeze” portofelul, hoţul îl plasează unui complice. Dacă nu, se urcă toţi în autobuz şi aşteaptă momentul prielnic. “Folosesc tira, adică obiectul cu care acoperă zona unde operează. Trebuie să fim foarte atenţi când îi vedem cu fulare lungi, pungi de plasic, sacoşe…”, a adăugat ofiţerul. Când nu reuşesc să fure doar cu mâinile, hoţii folosesc “cepul”, adică lama cu care taie buzunarele sau genţile. “Când îi auzi spunând: dă-mi cepul, e clar că cere lama, briciul sau orice obiect ascuţit de mici dimensiuni”, a explicat poliţistul.
În străinătate, acelaşi mod de “lucru”
Cei mai mulţi dintre hoţii “versaţi” au plecat în străinătate. “Fie că sunt hoţi de buzunare, fie maradonişti (hoţi care se dau drept poliţişti n.r.) aplică aceeeaşi metodă şi în străinătate. În Olanda, în Spania, în Ungaria…Acolo au profitat de faptul că oamenii nu erau obişnuiţi cu asemenea fapte. În Olanda erau ca acasă în anii 90. Acum, şi Olanda şi Ungaria au luat măsuri dure şi dacă îi prind îi bagă direct în arest. În Grecia, în schimb, unde sunt cei mai mulţi, legea este mai blândă cu hoţii de buzunare”, a adăugat comisarul şef Galavan.
"Centaurii" asiatici, cei mai vulnerabili
Cetăţenilor străini “şuţii” le zic “centauri”. La evenimentele importante, precum campionate de fotbal, olimpiade sau concerte, cei mai vulnerabili sunt asiaticii. “Pe ăştia îi fură cel mai des. Vin de departe nu cunosc limba nici obiceiurile iar hoţii de buzunare sau maradoniştii îi ochesc repede”, a relatat un al ofiţer de la Judiciar.
Nimic nu se pierde, totul se clonează
Hoţii de buzunare şi maradoniştii s-au adaptat repede “cerinţelor” de pe “piaţa furturilor”, odată cu evoluţia sistemelor electronice de plată. Când nu găsesc bani în portofele, cardurile sunt plasate, de obicei, unor falsificatori. “Le vând la un preţ de nimic, ţinând cont că nici nu se pricep dar nici nu se obosesc să negocieze prea mult. În schimb, falsificatorii clonează cardurile şi fac cumpărături în contul titularului”, a spus un alt ofiţer. De aceea, de multe ori, poliţiştii români de la Judiciar colaborează cu cei de la Crimă Organizată. “Şi când suntem solicitaţi de autorităţile din alte ţări se merge în echipă, ţinând cont de faptul că hoţii din buzunare colaborează cu falsificatorii de carduri”, a adăugat omul legii.
“Gogu’ tramvaistu” fura cu copilul în braţe
Cei mai vechi dintre poliţişti îşi amintesc că, altădată, hoţii de buzunare care erau surprinşi de oameni cu “mufa” în mână, înapoiau acestora portofelul. Cei mai mulţi, precum “Gogu’ tramvaistu’” furau “civilizat”. “Gogu’ tramvaistu’ era un hoţ ciung. El se aşeza pe scaun, în tramvai, şi când vedea o femeie cu un copil se oferea să îl ţină pe micuţ în braţe. În acest timp, îi umbla în poşetă”, a povestit Galavan. Printre “pensionari”, se numără şi “Şmec”, care are vreo 60 de ani, “Şobolanu”, “Caltaboş”. “Şobolanu” avea chiar o grupare de femei care “acţionau” în zona Gării de Nord, în anii 90.
Sursa: replicaonline.ro