E deja un fapt cunoscut. George Simion, copreședinte AUR, a făcut plângere penală la DNA, invocând faptul că cinci parlamentari ai partidului pe care îi reprezintă au fost contactați de parlamentari PNL, solicitându-li-se să nu se prezintă azi la votul pe moțiunea de cenzură. În schimb, aceștia urmau să fie recompensați pentru protejații lor cu funcții bine plătite în deconcertate. Cinci tentative de mituire, care, în principiu, întrunesc toate elementele unor grave infracțiuni. Ce urmează?
Înregistrarea unei convorbiri telefonice inițiată de un parlamentar PNL a fost difuzată pe toate canalele televiziunilor de știri, după ce, cum afirmă George Simion, în numele partidului pe care îl reprezintă, a depus cuvenita plângere la DNA, însoțită de probe. Dacă singura convorbire telefonică de acest fel nu este trucată, atunci, cel puțin în acest caz, DNA are obligația să declanșeze o anchetă nu in rem, ci in personam.
Îndreptată împotriva parlamentarului liberal care a propus un asemenea târg. E limpede însă că parlamentarul PNL nu a făcut-o de capul lui. Un deputat sau un senator nu are în buzunarul de la piept oferte de locuri de muncă bine remunerate în deconcentrate. Așa ceva nu s-a pomenit niciodată. Niciun partid politic, până acum, nu a împărțit aceste poziții între parlamentarii săi în sistemul „una mie, una ție”, astfel încât aceștia, la rândul lor, să poată oferi locuri în consilii de administrație protejaților lor.
De fapt, cine poate să facă cu adevărat asemenea desemnări sunt reprezentanții la vârf ai administrației publice centrale, care au responsabilitatea de a gestiona acele societăți în care statul deține pachete de acțiuni sau acele entități aflate în subordinea Executivului. Desigur – și asta este o practică frecvent condamnată în viața noastră politică – președinții de organizații și conducerile unor organizații de partid din care fac parte și parlamentarii au un cuvânt de spus și pot insista, pentru a-și plasa protejații în asemenea poziții aducătoare de influență și de venit, fără ca de regulă să presupună abilități și competențe profesionale.
Sunt în general cadouri de partid, făcute unor membri sau chiar nemembri ai partidului, care au pus umărul sau banii la victoria în alegeri a respectivei formațiuni politice. Am explicat sumar acest mecanism, pentru a mă face mai bine înțeles atunci când afirm că este exclus ca parlamentarul liberal în cauză, cel care a încercat să-l corupă pe deputatul AUR Ciprian Titi Stoica, determinându-l, contra unei recompense, să lipsească sub un pretext oarecare de la votul asupra moțiunii, să fi acționat de capul lui.
Această operațiune de racolare, fie ea și într-un singur caz, cel devoalat opiniei publice sub forma unei înregistrări, a fost decisă la vârful Guvernului. Și cu acordul partidului. Ori la vârful Guvernului se află, pe ultima sută de minute, Florin Cîțu, iar la vârful partidului se află, prin voia lui Klaus Iohannis, același Florin Cîțu. Copreședintele AUR susține însă că, în total, deține probe pentru încă patru situații de acest fel, pe care le-a prezentat la DNA. Fie un caz, fie mai multe cazuri, situația tot este gravă și tot are caracterul unei infracțiuni grave.
Când am afirmat că procurorii pot și trebuie să declanșeze o anchetă in personam, m-am gândit, cum este și firesc, că în eventualitatea aproape sigură în care înregistrarea discuției telefonice este autentică, fapt care poate fi cu ușurință probat, utilizând tehnici la îndemâna Parchetului, atunci e limpede că avem cel puțin un vinovat. Evident însă că acesta face parte dintr-un grup criminal organizat. Și asta se întâmplă tocmai pentru că, după cum am explicat mai sus, este absolut cu neputință ca parlamentarul PNL să fi acționat de capul lui. La acest capitol însă, este până la urmă treaba oricărui procuror cât de cât competent să ducă demonstrația și dezvăluirea mai departe.
Să ne amintim că, pentru fapte mult mai puțin grave, mult mai puțin relevante, de-a lungul timpului au existat mai mulți senatori și deputați cărora procurorii le-au dresat anchete penale, finalizate prin rechizitorii și condamnări privative de libertate. O asemenea operațiune DNA este absolut necesară și ea trebuie să se desfășoare cu celeritate. Pentru că, în caz contrar, încrederea populației în sistemele democratice, și așa șubrezită, se duce de tot pe apa sâmbetei.
Cetățenii nu se mai prezintă la vot, într-o proporție alarmant de mare, pentru că nu au încredere în corectitudinea modului în care se numără aceste voturi. Și avem în acest sens dovezi cât se poate de elocvente. O altă cauză a absenteismului, care până la urmă îi delegitimizează pe competitorii politici, este faptul că, așa cum din nou s-a demonstrat frecvent, prin tot felul de manevre, rezultatul procesului electoral este dat peste cap, astfel încât, la vârful puterii executive, ajung nu cei care au avut cele mai bune rezultate în alegeri, ci alții, favorizați de președintele care și-a dorit musai să aibă o „majoritate a lui” și un „Guvern al lui”.
În al treilea rând, încrederea în sistemul democratic este subminată și de un fenomen extrem de periculos, accentuat în ultimii ani. Serviciile secrete, în general instituțiile de forță, își împing la înaintare marionetele și astfel, prin interpuși, se substituie instituțiilor alese sau desemnate de cei aleși. Și iată că acum se demonstrează pentru prima dată cu probe că societatea românească se mai confruntă și cu acest fenomen extrem de periculos al deturnării unor parlamentari către alte partide sau a deturnării deciziilor acestora în momente politice cheie.
Din toate aceste motive, lucrurile nu trebuie lăsate la stadiul unei simple dezvăluiri și a unui simplu scandal politic.