Reţeta de cozonac a bunicii nu mai foloseşte nimănui. Şi asta pentru că, atât în preajma sărbătorilor, cât şi în restul anului, patiseriile şi companiile de panificaţie fabrică cozonaci după reţete proprii.
Producătorii spun că vânzările de cozonac românesc, dar mai ales importat, cresc cu peste 150%, în perioada Paştelui sau a Crăciunului. Numai că, prăjitura românească, cu rahat sau cu nucă, ambalată în pungi transparente şi care a păstrat aceeaşi formă de zeci de ani, concurează cu prăjitura importată, ambalată în cutii colorate, fabricată după reţete îmbunătăţite an de an.
Pâinea, produsele de patiserie şi panificaţie au însă mare căutare şi în restul anului, nu doar în prejma sărbătorilor.
România este ţara cu cel mai ridicat consum produse de panificaţie, dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene.
Pâinea românească şi pâinea europeană
Potrivit producătorilor, consumul anual este de 120 de kilograme pe cap de locuitor, dar tendinţa este în scădere.
Datele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie arată că, în Franţa de exemplu, consumul anual este de 55 de kilograme de pâine şi produse făinoase pe cap de locuitor, în timp ce italienii consumă 65 de kilograme.
De asemenea, în Ungaria se consumă 45 de kilograme, iar britanicii, 65 de kilograme, dar tendinţa este de scădere a acestuia.
Cu toate acestea, Rompan estimează că, în 2009, piaţa acestor produse va creşte cu încă 3%, faţă de valoarea estimată pentru anul trecut, vânzările totale s-au ridicat la aproximativ două miliarde de euro.
Numărul total al companiilor de profil care activează pe această piaţă era anul trecut de 5.500 în domeniul panificaţiei şi produselor făinoase, în timp ce în industria de morărit existau alţi 3.300 de agenţi economici.
Producători români
Printre cei mai importanţi producători de pâine şi produse de panificaţie se numără:
• Dobrogea Grup • Pambac • Boromir
Dobrogea Grup, înfiinţată în 1961, ca întreprindere de Morărit şi Panificaţie avea să pună în funcţiune două mori de grâu, o fabrică de pâine şi o fabrică de biscuiţi.
Istoria grupului arată că între 1966-1989 aveau să se construiască alte cinci fabrici de pâine, în zona litoralului românesc, o secţie de produse zaharoase, o moară de porumb şi o fabrică de paste fainoase.
Olandezii aduc cerealele la micul dejun
În 1995, compania este privatizată, cu acţionari 100% români, iar cinci ani mai târziu, se instalează o nouă moară de grâu de mare capacitate, astfel încat Dobrogea devine cel mai mare producător de făină din România.
Totodată, Dobrogea a fost prima companie autohtonă, care avea să producă, din 2002, primele cereale româneşti pentru micul dejun. Istoria fabricii arată că, în acel an, era inaugurată prima linie tehnologică din România, de obţinere a cerealelor pentru micul dejun, în cadrul unui proiect finanţat de guvernul Olandei.
Paste româneşti cu nume italienesc
În 1968 se înfiinţa Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Bacău, Pambac, având ca obiect de activitate fabricarea făinii, a specialităţilor de panificaţie dar şi măcinişul grâului şi porumbului.
Din 1993, Pambac începe să producă şi paste fainoase scurte, iar peste patru ani, compania avea să pună în funcţiune linia de paste făinoase lungi, marca Pavan Italia.
Astăzi, compania deţine: • moara de grâu Pambac, marca cu o capacitate de 800 tone/zi; • silozul de tratament şi amestec de făină, integral computerizat, cu o capacitate de circa 2500 de tone; • laborator de cercetare şi testare; • liniile de ambalare; • depozitul de produse finite, cu o capacitate de depozitare de circa 1500 de tone.
Grupul Boromir, cu peste 2.700 de angajaţi, are o capacitatea totală de producţie de 1300 de tone/zi, realizând anul trecut o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro, dintr-o procesare totală de:
Produse de morărit = 240.000 tone Produse de panificaţie = 30.000 tone Produse specialităţi panificaţie = 3.800 tone Produse patiserie = 12.000 tone Produse dulci = 6.400 tone
Directorul de marketing al grupului, Florian Tuţă, a declarat pentru evz.ro că produsele Boromir au căutare şi la export.
Printre ţările importatoare ale produselor de panificaţie se numără Anglia, Spania Italia, Bulgaria, Moldova, Polonia, sau Ungaria.
Lujerul, printre ultimele fabrici construite de comunişti
Fabrica Lujerul a fost construită în pe în perioada 1988-1989, fiind pusă în funcţiune în august ’89. Iniţial, complexul cuprindea iniţial, o fabrică de pâine cu o capacitate de producţie de 100 de tone/zi.
În 1994, fabrica avea să cuprindă şi o moară de grâu, cu o capacitate de producţie de 240 tone/zi.
Din 1999, societatea avea să fie privatizată, 70% dintre acţiunile companiei, deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat fiind preluate de Dobrogea Grup şi Overseas Group.
În prezent, Doborgea Grup deţine 43,4% din acţiuni, în timp ce Overseas are 46,7%.
Despre consumul de produse româneşti cu reprezentantul Boromir
În ceea ce priveşte consumul de produse româneşti, care scade în favoarea bunurilor importate, reprezentantul Boromir se arată optimist.
Florian Tuţă consideră că, după ce românii vor experimenta şi produsele altor popoare, se vor intoarce la produsele tradiţionale.
“Fenomenul va fi specific tuturor ţărilor. Locuitorii unei ţări vor consuma produsele ţării ai căror cetăţeni sunt”, a menţionat Tuţă. În ceea ce priveşte competitivitatea produselor autohtone, reprezenatantul Boromir spune că produsele româneşti sunt de calitate şi au un preţ bun, chiar dacă o parte din materiile prime provin din import.
“Raportul calitate-preţ face produsele româneşti,competitive. Ponderea creşte pe zi ce trece, iar argumentul care stă la baza afirmaţiei, este apariţia exporturilor pe care le realizează producătorii din industria de panificaţie din România”, a mai spus directorul de marketing.
CITIŢI ŞI:
Oul, transformat în friptură în 52 de zile | VIDEO
Un aliment cu termen de valabilitate 2.000 de ani | VIDEO
Laptele românesc îl "covăseşte" pe cel importat | VIDEO Vinul şampanizat la Castel
Vinul românesc face înconjurul lumii | VIDEO
Vinul românesc, o industrie de 500 de milioane de euro
Conserva care a făcut războiul
Producătorii vor simbol unic pentru produsele româneşti
CAMPANIE EVZ: Fabricat în România, de la ingrediente la acţionari