Pălinca, firul roşu al vieţii sălăjenilor

Dacă ieri, cele mai căutate produse ale târgului Slow Food din Braşov erau drobul, cozonacii şi jumările, astăzi oamenii şi-au îndreptat atenţia şi spre standul cu pălincă de Zalău, de cinci ani vechime.

Sute de clienţi au fost prezenţi, iar zecile de sticluţe sau sticle cu licoare aurie adusă tocmai din satul Bănişor dispăreau rapid în sacoşe. Preţul de 40 de lei pe litru li se părea unora cam mare, dar până la urmă, tot se îndurau să cumpere măcar un sfert de litru. Pentru cei mai pretenţioşi, pălinca la sticlă de sticlă, ornată cu tricolor, costa tot 40 de lei, dar numai pentru 700 ml.

"Sticla e importată din Germania, că românii nu mai ştiu face sticle, aşa cum la Braşov nu se mai ştiu face tractoare, rulmenţi sau camioane", îşi motivează Grigore Ardelean scumpetea de preţ.

Ba chiar ajunge să invite clienţii să mai dea o roată  pe la târg, că numaidecât apare şi omul cu pălincă, pentru că pe masă, din vorbă-n vorbă, a rămas doar o sticlă şi-atât.

"N-am ştiut că o să avem o aşa trecere şi n-am venit chiar aşa de pregătită", spune el.

Atestată de la 1540

Grigore Ardelean e preşedintele Asociaţiei Patronale a Producătorior de Pălincă Naturală din Judeţul Sălaj şi e tare mândru de pălinca lui. "Pălinca în Sălaj e atestată de la 1540, dar e mult mai veche", spune omul, adăugând că şi Mihai Viteazul a băut pălincă sălăjeană.

"În 1601, înainte de bătălia de la Guruslău, cu oştile lui Sigismund Bathory, Mihai Viteazu' le-a dat oştenilor pălincă. Iar, după bătălie, au sărbătorit tot cu pălincă", este sigur Grigore Ardelean.

Firul roşu al vieţii sălăjenilor

"Pălinca e un fir roşu al vieţii ardelenilor, şi mai ales a sălăjenilor", începe pălincarul.  ''Când se naşte copilul, oamenii apropiaţi familiei se adună, se ciocneşte pălincă şi se urează "Să crească mare şi să aibă noroc". Când ne căsătorim, pălinca nu lipseşte de pe masa nuntaşilor. Şi când murim, se împarte câte-un pahar de pălincă şi câte un colac", înşiră sălăjanul.

Pălinca bună are între 50 şi 54 de grade alcoolice

Gustul pălincii diferă mult şi de zona de unde vin fructele, şi de teren, şi de expunerea la soare al acestuia. Prunele trebuie să fermenteze natural, iar apoi se distilează şi redistilează  - nu mai mult de două ori, spune pălincarul - la un cazan de cupru alimentar, la foc deschis. Din 100 de kilograme de prune ies cam 6-10 litri de pălincă.

"Pentru învechit şi culoare naturală, se ţine la butoi de dud sau de stejar. Învechitul mai are şi alt rost, acela de a volatiliza bruma de alcool metilic şi de a mai îndulci tăria licorii. Pălinca bună tre' să aibă între 50 şi 54 de grade alcoolice. Atunci e bună, îi simţi şi dulceaţa fructului, şi tăria. Dacă e peste 54 de grade, de strânge de gât, nu-i mai simţi dulceaţa. Aia de 70 de grade, pe care o laudă unii, e pentru scop medicinal, nu ai nicio plăcere s-o bei. Iar sub 50 de grade, nu ţine mărgelele, când o torni în pahar", explică şeful pălincarilor din judeţul Sălaj.

Panaceu

Despre calităţile medicinale ale pălincii, Grigore Ardelean spune că sunt cât se poate de adevărate. "Pălinca naturală e la îndemâna omului de la ţară. S-a zgâriat la cîmp sau la muncă, dă cu pălincă şi imediat se coagulează sângele şi se vindecă rana mai uşor. Dacă ai reumatism, frecţia cu pălincă rezolvă problema. N-ai poftă de mâncare, iei un pahar de pălincă şi vine pofta", concluzionează Alexandru.