Ridicat de Printul Nicolae, extins de Ceausescu, in el au stat doar Jivkov si Michael Jackson.
A intrat pe usile din sticla si i-a strigat autoritar, ca pe vremuri, femeii care stergea praful in hol: "Mergi si spune ca a venit ala care a facut palatul!" Asa a revenit arhitectul Camil Roguski, dupa 14 ani, in Palatul Snagov, una dintre numeroasele ctitorii pe care i le-a amenajat lui Ceausescu in tara, timp de 32 de ani.
A gasit totul la fel, cum lasase, cu mici diferente generate de fondurile insuficiente pentru intretinerea unei cladiri cu pretentii. Un palat cu arhitectura brancoveneasca, mobilat in stil baroc, dupa gustul familiei - inclinat spre lucruri incarcate ornamental.
Palatul Snagov, construit in anii '30 de Printul Nicolae, extins - aproape dublat in anii '80 de familia Ceausescu - n-a avut niciodata noroc de stapani. Printul a fost exilat, Ceausescu executat, iar palatul a ramas si azi la statutul semisecret de hotel de protocol pentru oaspeti de ocazie.
Cele mai cunoscute nume care au dormit in paturile de la Snagov au fost Todor Jivkov, presedintele comunist al Bulgariei, si Michael Jackson. De atunci, resedinta ascunsa in padurea de pe malul Lacului Snagov este destinata cu precadere oaspetilor veniti la invitatia celor mai importante institutii din stat: presedintia, parlamentul, guvernul. O noapte in patul lui Ceausescu te costa 20 de milioane de lei.
Ultima oprire a cuplului Ceausescu
Se stie ca aici, in Palatul Snagov, cand elicopterul l-a lasat fara explicatii in curte, ar fi vazut Ceausescu ultima figura prietenoasa. Poate era chiar a doamnei Ana, care fusese femeie de serviciu, angajata cu 1.600 de lei pe luna de intendenta Ema, o unguroaica apriga. Doamna Ana, devenita la randul ei un fel de administrator, l-a intampinat si pe Roguski si ne-a descuiat toate camerele.
"Cum stricati voi, ma, casa asta...!", a bombanit nemultumit arhitectul la vederea lucratorilor care pregateau fosta sala de sedinte a lui Ceausescu pentru o intrunire mondena. Pe parchetul lui Ceausescu, altadata lucind de ceara, acum matuit de mopurile cu detergent universal, pe covoarele facute manual la Cisnadie, pe mesele din lemn de cires, intre peretii tapetati cu matasuri, sub lustrele de cristal, intre atatea bogatii pe care le-a platit poporul si le-au supraevaluat televiziunile la Revolutie, acum isi fac nunta sau botezul diverse personaje mondene ori parvenite ale Romaniei democrate.
Cladirile anexe gazduiesc, contra cost, forumuri politice sau intruniri ale angajatilor unor multinationale. Greu de spus care-si are locul acolo si care nu, dar mai ales care ar fi cea mai buna solutie pentru intretinerea corespunzatoare a palatului in care, cu siguranta, s-au scris ceva pagini de istorie.
Printul Nicolae l-a vrut o casa cocheta, de familie
Cea care l-a desenat, intr-o prima forma, a fost, dupa cum spune Roguski, cea mai mare arhitecta a Romaniei - Henriette Delavrancea Gibory, fiica scriitorului Delavrancea. Ea era cunoscuta in epoca prin casele moderne construite la Balcic pentru prietenii Reginei Maria.
Delavrancea i-a facut, asadar, o resedinta cocheta proaspat insuratului Print Nicolae, fratele lui Carol al II-lea. Finalizata in 1932, casa formata dintr-un hol mare la parter si cateva camere la etaj nu a fost locuita prea mult de fericita familie din cauza neintelegerilor pe care Nicolae le-a avut cu fratele sau.
Totusi, cum se spunea in cronicile vremii, casa Printului Nicolae si a sotiei lui Ioana Doletti era deschisa politicienilor, artistilor si scriitorilor. Dragostea dintre un print si fiica unor latifundiari din Tohanii Buzaului era privita cu simpatie in cercurile mondene bucurestene, dar nu si la Palatul Regal, unde Carol al II-lea era sub influenta nelegitimei Elena Lupescu, dar aplica reguli morale asupra fratelui mai mic. Asa se face ca Printul Nicolae a fost silit sa petreaca multi ani in exil, plimbandu-si consoarta la care nu a vrut sa renunte.
Ceausescu - atras de aerul curat de Snagov
In 1937, Printul Nicolae este dezmostenit de fratele lui si expulzat din tara. Nu avea sa mai revada niciodata Romania, nici Snagovul, care e ocupat, succesiv, de Antonescu si de Gheorghiu Dej, pentru perioade scurte, pe post de resedinta de intalniri.
Daca Printul Nicolae ar fi avut mostenitori, ei n-ar mai fi avut azi ce sa revendice. Palatul Snagov nu mai pastreaza din ideile Henriettei Delavrancea decat intrarea, holul si scara care duce la etaj. "La inceputul anilor '70, Ceausescu mi-a cerut sa extind palatul pentru ca il voia ca resedinta de intalniri cu consiliul de ministri. Ceausescu nu iubea Bucurestiul si voia sa se retraga definitiv la Snagov, unde era aerul mai curat", explica arhitectul Roguski.
Extinderea si amenajarea au durat aproape sapte ani si s-au facut dupa planurile profesorului Nicolae Vladescu. Ceausescu nu a locuit niciodata in palat, ci peste lac, intr-un complex de case construite pe niste foste ferme. "Alaturi de casa lui a facut resedinte pentru Nicusor si Zoe, dar si o casa taraneasca pentru parinti", povesteste Roguski. Pentru ca acolo nu putea primi pe nimeni, Ceausescu a cerut amenajarea Palatului Snagov si a minihotelului care fusese construit alaturi pentru protipendada comunista, inca de pe vremea lui Gheorghiu Dej.
Drumul de-acasa pana la palat era facut de cuplul prezidential cu vaporul, de aceea constructia a fost completata cu un ponton de pe care azi se trage cu artificii la nunti.
"Toti carnatarii l-au depasit in lux pe Ceausescu"
E greu de spus cat din dotarile si bizbrizurile cu care a fost impodobit palatul se datoreaza cerintelor cuplului. Pentru ca palatul n-a fost efectiv locuit, totul acolo respira un aer de mausoleu parasit. Nu se stie cat valoreaza exact Palatul Snagov, acum aflat in administrarea Regiei Autonome a Patrimoniului si Protocolului de Stat si pazit in continuare, ca o fortareata, de jandarmi.
Roguski crede ca numai constructia valoreaza 5.000-6.000 de euro/mp, iar dotarile alte 3.000 de euro/mp. Majoritatea materialelor de constructie si a decoratiunilor provin din Romania "pentru ca
Ceausescu era zgarcit cu valuta. Doar la Palatul din Primaverii am folosit materiale din import si dupa aceea a cerut numai autohtone", spune Roguski. Arhitectul este mandru de munca lui de 32 de ani. Astazi, din postura de decorator al palatului lui Gigi Becali, spune cu mana pe inima: "Astazi, orice carnatar are mai multe decat avea Ceausescu."
Un palat fara buncar, seif si microfoane
Dupa extindere, Palatul Snagov a ajuns la 1.500 de mp desfasurati. Are Cabinetul 1 si Cabinetul 2 pastrate intacte. O sala de asteptare, una de sedinte, una de mese si o micuta sufragerie lipita de bucatarie, unde cuplul prefera sa ia masa, in intimitatea peretilor decorati cu bufete simple, din lemn, ca la tara.
La etaj are trei dormitoare impunatoare, cu bai (cu bine-cunoscutele robinete aurite, prezentate ca fiind de aur in '89), iar la mansarda doua camere pentru copii. In subsol, sala de cinema pastreaza si azi, intr-un aer inchis si vechi, aparatura de proiectie originala.
Alaturi stau crama, salile de fitness, gimnastica, sauna si masaj. Piscina, cu tavan escamotabil, este acum goala, dar Roguski spune ca singurul care a facut vreodata baie in ea a fost un fotograf care ii imortaliza pe cei mai iubiti fii si n-a fost atent cand dadea cu spatele ca sa-i prinda in cadru.
"Ceausescu nu facea baie nici in mare pentru ca-i era frica de apa", sustine Roguski. Toate dotarile casei sunt originale si rezista remarcabil de bine pentru ca n-au fost folosite. Arhitectul crede ca Ceausescu a fost adus aici special, la Revolutie, stiindu-se ca nu avea ce sa faca intr-o resedinta in care nu era buncar, nici seif cu acte. Dupa cum garanteaza Roguski, nici microfoane nu exista acolo.
Supliment
Moliile, omorate cu pliciul, la ordinul "Tovarasei"
Birourile sobre, dar luxoase si dormitoarele amenajate dupa imagini burgheze contrasteaza cu personajele descrise de Roguski. "Ei ii placea sa gradinareasca. Am plantat o livada si era preocupata de culturile ecologice. Ne interzicea sa folosim ingrasaminte chimice.
Pana si moliile din casa ne punea sa le omoram cu pliciul", povesteste Roguski despre Elena Ceausescu, care-l chema cu apelativul "sa vina ala micu". "Desi eram la fel de inalt ca si Ceausescu", adauga cochet arhitectul.
Ceausescu era personajul pozitiv, care-l striga pe nume "tovarase arhitect" si incerca sa aplaneze conflictele dintre personal si prima tovarasa, care se lasau intotdeauna cu injuraturi birjaresti din gura doamnei, spune Roguski. Ceausescu avea si el defecte, nu vedea bine, dar de rusine nu purta ochelari, asa ca niciodata nu s-a folosit de cinematograful din subsol. Prefera sa se uite la filme cu cowboy, la un video, la el in camera.
Un lucru aveau in comun, Roguski si Ceausescu: fundul. "Cand faceam scaune pentru el, le probam pe fundul meu, ca aveam aceleasi dimensiuni".