Cel puţin jumătate din producţia de vinuri ieftine comercializate în România este falsificată, susţin inspectori din Ministerul Agriculturii.
Una dintre metodele de falsificare a vinului este adăugarea de îndulcitori şi apă la o cantitate de struguri. A doua metodă este folosirea de apă, zahăr şi alcool, la care se adaugă coloranţi care duc împreună la formarea unui produs fals care seamănă la gust şi la culoare cu vinul original, conform raportului pe care ni l-a pus la dispoziţie Inspectoratul pentru Controlul Tehnic Vitinicol din Ministerul Agriculturii.
Un produs orginal trebuie să fie realizat exclusiv din struguri şi să conţină doar produse naturale. Nu este permisă adăugarea de îndulcitori, apă sau chiar alcool etilic.
Feriţi-vă de vinul sub 5,5 lei litrul
Una dintre metodele simple care pot fi folosite de consumatori pentru a fi siguri că nu consumă un produs falsificat este preţul vinului. Pragul sigur care conferă originalitate vinului este cel de 5,5 lei per litru.
"Ce este sub acest preţ nu trebuie consumat. Este limita de jos la care se poate comercializa un vin de masă. Ce este sub acest preţ e clar un fals", ne-a precizat un important producător de vin din judeţul Vrancea.
Alte indicii se referă la ambalajul din plastic al vinului, lipsa hologramei de pe sticlă şi absenţa cuvântului vin de pe eticheta. De obicei, pentru produsele de proastă calitate, se foloseşte sintagma băutură fermentată liniştit.
Cum afectează sănătatea vinul fals
Practic, majoritatea vinurilor de masă au în compoziţie apă, alcool etilic, sirop de glucoză, îndulcitori şi aromatizanţi naturali sau sintetici, toate aceste substanţe sunt dăunătoare.
"Noi medicii nu recomandăm consumul vinului de masă pentru că nu este un produs de calitate. Dacă este adăugat apă în el nu e nicio problemă majoră, cel mult se consumă un produs slab. În schimb se mai adaugă alţi aditivi care produc consumatorului gas trite, dureri de stomac şi toxiinfecţii. Desigur, aditivii din aceste produse conţin şi substanţe cancerigene", ne-a explicat medicul nutriţionistul Eduard Adamescu.
El recomandă consumul de vinuri care nu sunt de masă, ci de o calitate superioară. "Evitaţi tot ce este vin de masă", spune medicul.
Doar în cursul lunii august au fost făcute de către Inspectoratul pentru controlul tehnic vitinicol sesizări penale către Inspectoratele Judeţene de Poliţie, Departamentul de Investigaţii a Fraudelor, pentru un număr de 13 operatori în vederea efectuării de cercetări specifice.
În conformitate cu prevederile art 49 din Legea viei şi vinului "falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin constituie infracţiune".
Coloranţi şi îndulcitori sintetici, gust dubios
Neregulile constatate de către inspectori în cadrul controalelor din acest an au fost: aciditate volatilă peste limita admisă, coloranţi sintetici prezenţi, urmă coloranţi, prezenţa îndulcitori sintetici, etichetarea neconformă privind conţinutul de zahăr şi deficienţe organoleptice.
În urma efectuării de analize au fost depistaţi 13 operatori ale căror vinuri aveau în compoziţie apă şi alcool decât cel provenit din zahărul din struguri, vinurile respective fiind falsificate.
Şi la controalele ANPC s-au constatat abateri de până 63% din cantiatea de vin controlat. "Aditivii din vinuri produc gastrite, dureri de stomac şi conţin substanţe cancerigene." EDUARD ADAMESCU, medic
EXEMPLE
Vinuri depistate cu probleme
Fie că a fost vorba de controale ale Inspectoratului vitinicol, fie al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor majoritatea mărcilor de vin de masă a prezentat probleme.
- "Babanul" a fost găsit că ar avea 60% zahăr şi peste 40% apă.
- "Perla Dunării", realizat de Vinton Galaţi, a fost depistată că ar avea în compoziţia concentraţii de 100% zahar şi aproape 80% apă.
- "Buchet", îmbuteliat de Casa de Vinuri Zorăşti, din Buzău, a fost depistat că ar avea peste 20% zahar.
- "Alb Nobil", vin fabricat Rom Cas SRL Dâmboviţa, este făcut din zahăr adăugat în proporţie de 100% şi 60% apă.
- Alte mărci găsite cu nereguli au fost Muscăţel, Crâşmăriţa şi Cetera, Muşcat, 9 Poloboace, Hangiţa, Kamarad, Strămoşesc, Fraguta, Crâsmăriţa din Buzău, Podgoriile Vrancei. Şi "Busuioaca de Bohotin" este frecvent contrafăcută.
Citiţi şi:
- TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre
- Mezelurile, în topul bombelor alimentare
- Bombele alimentare de pe masa românilor: Azi, cafeaua
- În ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?
- Otravă la halbă. VEZI ce chimicale din bere îţi pot distruge sănătatea