Lumea artei tradiţionale japoneze a fascinat dintotdeauna. “Discipline" precum ikebana - arta aranjarii florilor, chanoyu - ceremonia ceaiului, origami - arta plierii hârtiei şi multe altele simbolizează elemente ale frumuseţii şi perfecţiunii japoneze.
Astăzi, 14 martie, este omagiat japonezul Akira Yoshizawa, supranumit părintele origami, la 101 ani de la naşterea sa. A fost şi este un ambasador cultural internaţional pentru Japonia, iar în anul 1983, împăratul japonez Hirohito i-a acordat Ordinul Soarelui Răsare, unul dintre cele mai înalte onoruri care poate fi acordat unui cetăţean japonez. Lui Yoshizawa i se datorează arta modernă a plierii hârtiei. El a creat sute de modele inspirate din viaţa de zi cu zi, iar împreună cu americanul Sam Randlett, a pus bazele sistemului de învăţare a artei origami, bazat pe simboluri convenţionale şi scheme din linii continue, întrerupte de săgeţi.
Un mare secret
Deşi etimologia cuvântului este japoneză ("Ori" - înseamnă împachetare, pliere iar "kami" - hârtie), se pare că arta origami a apărut în China, imediat după inventarea hârtiei. A fost adusă în Japonia de călugarii budişti, prin secolul al VI-lea. Pe atunci hârtia era foarte scumpă, aşa că doar cei bogaţi aveau privilegiul de a afla câte ceva din tainele origami.
Obiectele realizate aveau de obicei un rol decorativ, la japonezi cele mai apreciate cadouri fiind obiectele cu forme diferite, despre care se spune că ar aduce noroc. Chiar dacă astăzi există cărti şi documentare prin care se explică arta origami, în trecut exista un mare secret cu privire la tehnica plierii hârtiei. Primul manual apărut pe această temă a fost pe la 1797 şi s-a numit "How to fold 1000 Cranes" (“Cum să pliezi 1000 de cocori") şi a fost publicat de Sembazuru Orikata.
Disciplină şcolară
Cocorul este foarte îndrăgit de către poporul nipon, datorită credinţei populare potrivit căreia celui care reuşeste să împăturească o mie de cocori i se va îndeplini o dorinţă. Legat de această credinţă, în centrul Hiroşimei a fost ridicat un monument, "Statuia copilului păcii", iar de atunci s-a înrădăcinat obiceiul ca fiecare vizitator să depună aici, la monument, câte un mic cocor de hârtie.
Prin secolul al XVIII-lea, origami ajunge în Spania şi Franţa, sub forma unor mici păsări de hârtie, numite “Cocotte", apoi în Statele Unite. Vreme îndelungată origami a fost doar o… petrecere plăcută a timpului liber, pentru ca mai apoi să devină disciplină şcolară. Prin anii 50 origami a cunoscut o perioadă de înflorire, marii maeştri ai acestei tehnici susţinând că prin învăţarea formelor de bază, se ajunge la o mai rapidă înţelegere a relaţiei între un corp solid, concret, viu şi reprezentarea lui din hârtie. <iframe src="http://www.youtube.com/embed/dXLhjYgMZ68" frameborder="0" height="315" width="620"></iframe>