Ordonanţa 27/2008 a fost emisă la finele guvernării trecute, în urma unor rapoarte ale experţilor români şi străini, care arătau că dezordinea urbanistică a localităţilor din România este cauzată, în primul rând, de urbanismul derogatoriu. Miercuri, ordonaţa va fi discutată în Comisia de Amenajare a Teritoriului din Camera Deputaţilor.
În acest context, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a acuzat că există semnale că deputaţii se pregătesc să o respingă. Drept urmare, acest document a fost dezbătut public astăzi, la Agenţia de Monitorizare a Presei.
“În ultimii ani, în Bucureşti, dezvoltatorii imobiliari au câştigat aproximativ 500 de milioane de euro, anual, din operaţii “pe hârtie”. Ei au obţinut de la Consiliul General şi de la Consiliile Locale de Sector modificarea coeficienţilor urbanistici pe parcelele pe care le deţineau. S-a produs astfel o densificare exagerată a oraşului. Sutele de mii de bucureşteni care stau în trafic plătesc acum prin timpul lor aceste profituri”, acuză Nicuşor Dan, de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul.
"Urmările se cunosc ireversibil pe faţa Capitalei"
Ordonanţa este un instrument legislativ care împiedică sufocarea oraşelor prin construirea prea densă, în urma derogărilor de la regulamentul de urbanism. Ea modifică Legea urbanismului 350/2001 şi reduce posibilitatea consiliilor locale de a modifica Planul Urbanistic General prin Planuri de Urbanism Zonal sau prin Planuri de Urbanism Detaliate (PUZ şi PUD).
Potrivit lui Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei, scopul ei era de a tempera zelul derogărilor de la Planul de Urbanism General deoarece „urmările acestora se cunosc ireversibil pe faţa Capitalei şi în România”.
Conform lui Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, obiectivul era de a întări rolul Planului de Urbanism General, care este instrumentul de gestionare a dezvoltării unei localităţi. Pentru ca intervenţia să nu fie foarte brutală, s-a propus să nu se renunţe total la derogări, deoarece în România s-ar fi creat haos, a explicat el.
Ordonanţa limitează Coeficientul de Utilizare al Terenului (CUT) la maxim 4 în zonele modificate prin PUZ si PUD. Acest CUT reprezintă suma suprafeţelor construite deasupra solului, raportată la suprafaţa terenului pe care s-a construit. Coeficienţii mari duc la aglomerarea traficului, la creşterea fluxului de persoane în zonă şi pun presiune pe şcoli.
"Cei care vor pune beţe-n roate ordonanţei vor purta răspunderea morală" Parisul a limitat CUT la 3. “Şi acolo există derogări, dar ele se obţin foarte greu”, a spus Pătrăşcanu.
„Calitatea vieţii este baza în ceea ce priveşte arhitectura”, a spus Şerban Sturdza, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România.
„Susţin ordonanţa 100% pentru că ea corectează, măcar parţial, ceea ce se întâmplă. Între domnul Mazăre, care vrea un coeficient penste 4 şi Parisul care are 3, optez pentru cei din urmă pentru că sunt mai mulţi şi mai deştepţi. Ordonanţa trebuie promovată cu toată forţa, în speranţa că va fi urmată de o lege şi mai restrictivă”, a adăugat el.
„Faptul că diverse persoane au diverse interese nu trebuie să ne facă să cedăm. Cei care vor pune beţe-n roate ordonanţei vor purta răspunderea morală pentru ceea ce se va întâmpla”, a mai spus Sturdza.
Ordonanţa opreşte numai "dezvoltarea nesănătoasă" Argumentul care s-a adus cel mai adesea împotriva ordonanţei este că ea ar opri dezvoltarea în contextul crizei, a declarat Anca Ginavar, Director general adjunct la Direcţia Generală de Dezvoltare Teritorială din Ministerul Dezvolării Regionale şi Locuinţei. „Dezvoltarea sănătoasă nu o opreşte, ci pe cea nesănătoasă”, a completat Pătrăşcanu.
Claudia Pamfil, de la ONG-ul „Grupul pentru Dezvoltare Locală” a spus că, atunci când un cetăţean cumpără un teren, el cumpără şi caracterul zonei: de exemplu, el vrea să-şi construiască o casă cu un etaj şi să locuiască într-o zonă cu clădiri mici de înălţime. Apoi, când acolo se construieşte o clădire cu parter + 7 etaje, cetăţeanul care a ales să trăiască în zonă este înşelat deoarece nimeni nu l-a întrebat dacă este de acord.
De asemenea, ordonanţa interzice derogările pentru zonele protejate. Turnul de la Sfântul Iosif, turnul din Piata Palatului, turnul din spatele Palatului Ştirbei sau imobilele disproporţionate de pe străduţele tradiţionale nu ar fi existat dacă ordonanţa ar fi fost în vigoare la acea dată.
Deputatul de Vâlcea Sorin Ştefan Zamfirescu, prezent la dezbatere, a declarat că va susţine ordonanţa în Comisia de Administraţie Publică: „Cred că prevederile legii se potrivesc foarte bine şi pentru provincie. Voi întocmi un raport de adoptare a legii”.
Mai multe ONG-uri vor organiza mâine, în Parcul Izvor, între orele 8.30 şi 10.00, un miting de susţinere pentru ordonanţă.