Ordonanța austerității. Măsurile fiscale propuse de Ministerul Finanțelor

Bani. Sursa foto: Arhiva EVZ

Ordonanța austerității a fost pusă în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Sunt propuse mai multe măsuri fiscale menite să aducă noi sume la bugetul public, în vederea reducerii deficitului bugetar. Actul normativ propune majorarea TVA, noi taxe și impozite, precum și o serie de măsuri menite să reducă din cheltuielile bugetare.

Ordonanța austerității pusă în dezbatere publică propune mai multe măsuri menite să reducă deficitul bugetar în următoarea perioadă. Sub pretextul reformei fiscale, statul introduce noi taxe, speciale, și le mărește pe altele. Costurile suplimentare vor fi acoperite de muritorii de rând, cu prețul bunăstării proprii.

Ordonanța austerității conține măsuri fiscale ce au fost puse în dezbatere pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Se schimbă taxarea microîntreprinderilor

Prin ordonanța austerității, inițiată de guvernul PSD – PNL condus de Marcel Ciolacu se propune o nouă formă de taxare a microîntreprinderilor. Cotele de impozitare vor fi aplicabile veniturilor microîntreprinderilor începând cu data de 1 ianuarie 2024. Acestea vor fi impozitate în funcție de veniturile realizate, după cum urmează:

  • 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro;
  • 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro.

Tot cu 3% vor fi taxate și microîntreprinderile care desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare unor serii de coduri CAEN:

  • 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator;
  • 5829 - Activități de editare a altor produse software;
  • 6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client);
  • 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației;
  • 5510 - Hoteluri şi alte facilități de cazare similare;
  • 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată;
  • 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere;
  • 5590 - Alte servicii de cazare;
  • 5610 – Restaurante;
  • 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente;
  • 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a.;
  • 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor;
  • 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii;
  • 8621 – Activități de asistență medicală generală;
  • 8622 - Activități de asistență medicală specializată;
  • 8623 - Activități de asistență stomatologică;
  • 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Lucrătorii din IT își pierd facilitățile

Lucrătorii din IT, obsesia celor din PSD, participarea la protestele antiguvernamentale din perioad 2017 – 2019 vor fi taxați prin noua lege. Ei vor fi puși să plătească impozit pe venit pentru sumele mai mari de 10.000 de lei. Pentru IT-ști se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028.

Astfel, pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

De asemenea, angajații din construcții și industria alimentară vor plăti CASS.

Conform Ministerului Finanțelor, măsura are în vedere angajamentele asumate de Guvern în cadrul PNRR. Acestea vizează reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Ordonanța austerității propune majorarea TVA

Actul normativ inițiat de Ministerul Finanțelor propune creșterea TVA pentru unele bunuri și servicii. Conform noilor reglementări, va crește de la 5% la 9% TVA pentru vânzarea locuințelor sociale, a alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

De asemenea, TVA urmează să crească, de la 5 la 9%, pentru vânzarea de locuințe cu o suprafață utilă de maximum 120 mp, în cazul persoanelor fizice. În calcul nu vor intra și anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei

Se propune trecerea cota redusă de TVA 9%, la cota standard de TVA la bere fără alcool și alimente cu zahăr adăugat.

Nu vor fi afectate de majorarea TVA manualele școlare, cărțile, ziarele și revistele, accesul la muzee, monumente istorice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe etc.

Sursa foto: EVZ

Taxarea companiilor mari și a băncilor

Ordonanța austerității introduce un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale. Guvernul dorește asigurarea unei contribuții minime pentru fiecare contribuabil plătitor de impozit pe profit. Sunt vizate situațiile în care impozitul pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Impozitul minim pe cifra de afaceri se datorează dacă un contribuabil înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro. El va plăti un impozit pe cifra de afaceri dacă impozitul pe profit este sub acesta.

Aceleași reguli se aplică și în cazul în care contribuabilul înregistrează pierderi la finalul anului fiscal. Tot impozitul pe cifra de afaceri se plătește dacă agentul comercial nu plătește impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.

Ordonanța austerității propune un impozit suplimentar pentru bănci

Ordonanța austerității propune un impozit suplimentar pentru bănci. În cazul instituțiilor de credit, impozitul suplimentar se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri. Calculul se face la următoarele tipuri de venituri:

  • venituri din dobânzi;
  • venituri din dividende;
  • venituri din taxe şi comisioane;
  • câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  • câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;
  • câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  • câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
  • câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
  • diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
  • câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
  • alte venituri din exploatare.

Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal și se datorează de la 1 ianuarie 2024. Pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Reducerea cheltuielilor publice prin ordonanța austerității

În vederea diminuării cheluielilor de personal ale bugetului general consolidat ordonanța austerității propune:

  • Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;
  • Desființarea posturilor vacante;
  • Desființarea funcției de șef birou;
  • Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală;
  • Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
  • Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
  • Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală (cele ale demnitarilor din administrația centrala au fost reduse deja prin OUG nr. 34/2023) precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României.

Vouchere de vacanță și indemnizația de hrană

Ordonanța austerității prevede că voucherele de vacanță vor fi acordate doar bugetarilor cu venituri mai mici de 14.000 de lei brut. Valoarea voucherelor va fi majorată de la 1.450 de lei la 1.600 lei. Indemnizația de hrană va fi acordată bugetarilor ale ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar va fi limitat la maxim 1.500 lei.

Marcel Ciolacu se întâlnește, azi, la ora 16.30, cu reprezentanții aleșilor locali din Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor, Asociația Orașelor și Asociația Comunelor. O reuniune pe care premierul o are în mod regulat cu autoritățile locale, însă, la întrevederea de marți se pune documentul oficial pe masă.