Premierul Ludovic Orban afirmă, în mesajul de 4 iulie, că România este profund ataşată consolidării relaţiei transatlantice, o opţiune firească, bazată pe valori, idealuri şi interese comune, împărtăşite de popoarele noastre.
Premierul a participat, joi seară, alături de președintele României Klaus Iohannis, la recepţia oferită de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Evenimentul a avut loc cu ocazia celei de a 244-a aniversări a Zilei Independenţei Statelor Unite.
„Happy Independence Day partenerului nostru strategic - Statelor Unite ale Americii. România este profund ataşată consolidării relaţiei transatlantice, o opţiune firească, bazată pe valori, idealuri şi interese comune, împărtăşite de popoarele noastre”, transmite premierul, potrivit unei postări, sâmbătă, pe pagina de Facebook a Guvernului.
Data de 4 iulie 1776 este cunoscută în istoria universală ca ziua Declarării Independenţei americanilor de Imperiul Britanic, un eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ale Americii ca entitate suverană. În prezent, 4 iulie este ziua în care sunt celebrate valorile americane.
Însă 4 iulie nu este chiar ziua în care Congresul Continental – format din delegaţi ai coloniilor – a decis să declare independenţa, acest lucru întâmplându-se cu două zile înainte, pe 2 iulie 1776.
Nu este nici data la care a izbucnit Revoluţia Americană, care începuse cu un an înainte, în aprilie 1775. Şi nici nu este data la care Thomas Jefferson – considerat unul dintre „părinţii fondatori” ai SUA, devenit al treilea preşedinte al statului (1801-1809) – a scris prima schiţă a Declaraţiei de Independenţă, lucru care s-a întâmplat în iunie 1776. Această Declaraţie de Independenţă a fost semnată pe 2 august 1776 şi trimisă britanicilor în luna noiembrie a aceluiaşi an.
Pe 4 iulie 1776, Congresul Continental a aprobat forma finală a Declaraţiei de Independenţă, la conceperea căreia s-a lucrat mai multe zile.
Astfel a devenit oficială această dată, care a fost inclusă în Declaraţia de Independenţă, iar copia semnată în august 1776, redactată de mână, poate fi văzută în prezent la Arhivele Naţionale din Washington.
În primii 15-20 de ani după semnarea Declaraţiei de Independenţă, americanii nu au sărbătorit această dată, iar, până în anii 1790, devenise şi un act controversat. Pe de o parte, democraţii republicani admirau Declaraţia de Independenţă şi pe Jefferson, pe de altă parte, federaliştii considerau actul prea franţuzesc şi prea anti-britanic.
În 1817, John Adams – al doilea preşedinte al SUA (1797-1801) – se plângea că America nu era foarte interesată de trecutul ei.
După ce s-a încheiat războiul dintre americani şi britanici, izbucnit în 1812, partidul federalist s-a destrămat și toate formațiunile politice din anii 1820 – 1830 se considerau moștenitori ai lui Jefferson și ai republicanilor democrați. Au început să circule din nou copii tipărite ale Declarației de Independență, cu data de 4 iulie subliniată. Moartea lui Thomas Jefferson și a lui John Adams pe 4 iulie 1826 a ajutat la promovarea ideii că 4 iulie trebuie sărbătorită ca dată importantă în istoria americanilor.
Congresul american a declarat ziua de 4 iulie sărbătoare națională în 1870, la aproape un secol de la Revoluția Americană. Tot atunci a fost declarată sărbătoare națională și Crăciunul, printre altele.
În prezent, ziua de 4 iulie este marcată prin etalarea steagului american, discursuri politice, ceremonii, parade, petreceri, reuniuni de familie, picnicuri, meciuri de baseball, focuri de artificii şi alte evenimente.
Cu această ocazie, pe mesele americanilor se regăsesc cel mai adesea „hot-dogs” şi hamburgeri, porumb copt, limonadă, bere, pepene roşu şi plăcintă cu mere şi îngheţată.