Leonard Orban spune ca in "Guvernul Europei" comisarii nu pronunta numele statului care i-a trimis la Bruxelles, ci folosesc expresia "tara pe care o cunosc cel mai bine".
S-au implinit 50 de ani de cand Uniunea Europeana a capatat un prim contur si doar cateva luni de cand Romania are un reprezentant in executivul comunitatii. Leonard Orban, 46 de ani, ne reprezinta tara in Comisia Europeana gestionand un domeniu proaspat infiintat, „Multilingvismul”.
O incursiune in „barlogul” comisarului dezvaluie cateva dintre regulile unui joc complicat. Cu greu, dar stapanind perfect graiul diplomatic, Orban trage totusi un colt de cortina cat sa se vada baletul care se face la Bruxelles printre orgoliile celor 27 de reprezentanti ai natiunilor care compun „Guvernul Europei”.
„Cand vorbesc de tara lor, comisarii nu pronunta numele statului din care provin. In general spun: „In the country I know the best, the situation is the folowing” („In tara pe care o cunosc cel mai bine, situatia este urmatoarea - n.r.) Este un limbaj utilizat des aici, pentru ca astfel se induce un mesaj clar ca, pana la urma, comisarii, desi propusi de un guvern, apartin de fapt comunitatii”, explica Leonard Orban un detaliu putin cunoscut din limbajul birocratiei europene, de la care se poate pleca pentru a desena o harta a sensibilitatilor nationale.
Sedinta in mansarda blindata
„Hi, Leonard, how are you, my friend?”, il intampina italianul Franco Frattini pe brasovean in rastimpul ce precede intalnirea saptamanala a comisarilor, condusa de portughezul Barroso.
Scena se petrece la etajul al 13-lea din Berlaymont (sediul Comisiei ce adaposteste peste 2.000 de functionari si birourile acestora), in fiecare zi de miercuri, de la noua fix, intr-un fel de mansarda blindata - la propriu - a sediului Comisiei, locul de sedinta al celor 27 de „trimisi speciali” ai tarilor care formeaza Uniunea.
Cateva conversatii scurte, cat sa se aseze translatorii pe scaune, iar televiziunea oficiala a institutiei sa „traga” doua-trei cadre agreate, si imediat jurnalistii sunt invitati, politicos, afara. Se mai vede comisarul roman care ia loc la dreapta Meglenei Kuneva, cat sa constati ca bulgarii, carevasazica, ne sunt vecini peste tot, iar apoi usile se-nchid. De-aici inainte, in intimitatea sedintei, probabil ca limba lui „the country I know the best” isi intra in depline drepturi.
Pe timpul mandatului, spune romanul, comisarii trebuie sa uite cine i-a trimis la Bruxelles.
„Am jurat sa apar interesele comunitatii si sa nu cer, si sa nu primesc niciun fel de instructiuni de la state membre. Asta face fiecare dintre comisari, asta ii este fisa postului. Eu sper insa ca interesele Romaniei sa coincida 100% cu interesele Uniunii, si chiar daca pe termen scurt poate unele dintre aceste interese nu vor coincide, pe termen lung in mod sigur ele vor fi convergente. Pe de alta parte, daca interesele comunitatii o vor cere, nu voi ezita sa fiu parte a unor decizii care poate, pe termen scurt, aparent nu ar fi in favoarea Romaniei. Astea sunt regulile jocului, dar asta nu inseamna ca sunt apatrid. Sunt roman si voi ramane roman indiferent ca doi ani s-au mai multi voi sta la Comisia Europeana”.
Cheltuieli
Cat costa „Multilingvismul”
Masinaria administrativa a traducatorilor si a interpretilor din UE toaca aproximativ 990 de milioane de euro pe an, adica 1% din bugetul Uniunii. Costul suportat de fiecare cetatean al UE este de 2,20 euro pe an.
O combinatie a 23 de limbi intr-o dezbatere a Parlamentului European poate sa dea 506 posibile combinatii de traducere, de aceea regimul limbilor din UE este adesea comparat cu Turnul Babel.
Adaptare
Il place berea, ciocolata, dar este stresat de vremea din Belgia
Apatrid nu este, insa cel putin doi ani de-acum inainte Leonard Orban se poate considera expat. Cel mai vizibil dintre romanii care muncesc la Bruxelles. „Numai din Bruxelles? (rade cu pofta). Eu vreau sa va spun ca am trei sedii: Bruxelles, Strasbourg - o saptamana din patru mergem acolo - si Luxemburg - pentru ca mai mult de jumatate dintre cei 3.500 de angajati lucreaza acolo.
Dar, ma rog, locuinta este la Bruxelles. Locuinta e un fel de-a spune, pentru ca stau cateva nopti aici, dupa aia zbor acolo, zbor dincolo.
EVZ: Va place berea? Leonard Orban: Beau bere si imi place berea belgiana, n-avem insa voie sa facem reclama, ca va spuneam si care dintre ele.
Ciocolata? Da.
Maneken pis? E o traditie. Sunt orase importante ale Uniunii pe care le identifici prin cateva semne. Iar acesta e unul dintre semnele distinctive ale Bruxelles-ului. Pe de alta parte, daca tot vorbim despre oras si adaptare, am o mare problema cu vremea. Vremea ma streseaza groaznic. Din fericire, zilele mele sunt asa: incep dimineata la 8.00-8.30 si termin pe la ora 24.00.
Ce va lipseste de fapt? Lumina. Mai mult decat vremea frumoasa de-acasa, imi lipseste lumina. Soarele.
Sef peste „Babilon”
Insa cu ce se ocupa romanul, concret, la Bruxelles? Gestioneaza un babilon, care genereaza anecdote de genul „in Parlamentul European portughezii rad ultimii la glumele celui de la tribuna pentru ca dintr-o traducere in alta se ajungea cel mai greu la interpretul portughez”, cheltuieste 1% (990 de milioane de euro) din bugetul Uniunii - motiv de suparare si ciondaneli permanente intre tari -, cauta solutii pentru stapanirea orgoliilor nationale sau face posibila comunicarea in mastodontul birocratic?
„Atacurile impotriva acestui portofoliu n-au fost numai in tara, ci si in Parlamentul European. Si inca mai sunt chestionat de unii, „cu ce se ocupa multilingvismul si ce trebuie sa faci acolo?” Intrebat ce inseamna multilingvismul, intr-o conferinta de presa in Parlamentul European, presedintele a inceput sa vorbeasca in portugheza. Si atunci toti si-au pus casca pe ureche. Si el a spus: „E doar o mica parte a ceea ce inseamna multilingvismul”.
Vreau sa intelegeti foarte clar. Diversitatea lingvistica a fost introdusa chiar de la fondarea comunitatilor europene. Prima reglementare a Uniunii Europene este reglementarea 1 pe 1958, care se refera la statutul limbilor. Deci, daca vreti, este o piatra de temelie a modului in care s-a fundamentat si construit Uniunea Europeana”.
Departe de fiica
S-a mutat la Bruxelles doar cu sotia
Recursul la reguli este „multiprezent” in discursul comisarului pentru Multilingvism, oricare ar fi acestea. „Sunt multe reguli pe care noi nici nu le visam, dar pe care aici trebuie sa le inveti pas cu pas, chiar si unele care nu par importante. De exemplu, de la ora 13.00 la 15.00, aici nu misca nimic, iar unii respecta aceasta regula strict si exista o ratiune pentru asta.
Sa-i ceri unuia sa ramana in pauza de masa sa raspunda la telefon nu se poate”, precizeaza Leonard Orban, care astfel sapa verbal si o falie dintre vechii europeni si romani.
Intr-o asemenea pauza de masa, „sfanta”, comisarul care reprezinta Romania isi saruta sotia si fiica la intrarea principala a Berlaymontului. „Ne este greu pentru ca noi ne-am mutat aici, iar fata a ramas in Romania si ne vedem cand se poate. N-am adus-o cu noi pentru ca este in clasa a XI-a la un liceu foarte bun in Bucuresti, la „Mihai Viteazul”, si vreau sa termine acolo.
Eu sunt foarte multumit de calitatea invatamantului. O fi si aici, dar ea va termina liceul in Romania, iar eu sper ca ne vom vedea cat de des se poate, este una dintre cele mai grele decizii pe care a trebuit sa le luam in familie, pentru ca noi suntem aici, iar fata acasa”, se confeseaza comisarul pentru Multilingvism.
Jocul destinului
Adrian Nastase, la usa comisarului
Scotocind in biografia brasoveanului de la conducerea executiva a Comisiei Europene se pot spune multe despre modul in care acesta a ajuns la Bruxelles: cariera lucrata minutios, destin spectaculos, noroc sau hazard. E loc si de un amestec bine dozat din toate acestea, insa cert este ca Leonard Orban va fi semnalat in istoria diplomatica a tarii drept primul roman in ceea ce reprezinta „Guvernul Europei”.
Pe timpul guvernarii PSD, Orban era unul dintre tehnocratii din Ministerul Integrarii, iar acum, fostul sau sef Adrian Nastase vine la biroul sau ca sa-i ceara ajutorul. „A venit din partea unei delegatii de lobby pentru sustinerea limbii franceze”, spune Leonard Orban.
Nastase sustine un comitet de initiativa care a inaintat si sustine o propunere ca limba franceza sa devina limba de referinta pentru actele juridice ale Uniunii Europene. Manifestul este elaborat de comitetul condus de secretarul onorific al Academiei Franceze, Maurice Druon.
Initiativa nu are in vedere ca limba franceza sa devina limba unica a Uniunii, ci se propune ca, pentru a se transa divergentele de interpretare ce apar in cazul textelor legislative redactate in toate cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii, doar o limba - franceza - sa fie de referinta.