Alba Iulia, Cluj Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe. Dacă s-ar construi ca la carte, niciun român nu ar trebui să se teamă în propria casă.
În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona oraşului Alba Iulia, n-a fost înregistrat niciun cutremur în ultimii ani. Situaţia este asemănătoare la Cluj Napoca şi Oradea.
Cutremur în Vrancea - efecte în Moldova şi Muntenia
Când vine vorba de siguranţă în caz de cutremur, prima zonă care trebuie evitată este cea a Vrancei, unde au loc cele mai multe şi cele mai puternice cutremure din România. Seismele de aici au loc la adâncime mare, ceea ce înseamnă că efectele lor pot fi simţite pe o suprafaţă largă din jurul epicentrului. Aici intervine direcţia de propagare a undei seismice şi gradul de atenuare pe care îl prezintă anumite zone.
"Direcţia aceasta este nord est – sud vest", spune Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Asta înseamnă că, în cazul unui cutremur puternic în Vrancea, cel mai mult vor avea de suferit localităţile situate pe două semidrepte, ambele pornind din Vrancea: una spre nord-est, înspre Republica Moldova, alta spre sud-vest, înspre Bulgaria. În aceste condiţii, oraşele din judeţe ca Galaţi, Bacău, Vaslui şi Iaşi prezintă risc ridicat de pagube, ca şi oraşe de pe sau din apropierea celeilalte semidrepte, cum ar fi Râmnicu Sărat, Buzău, Ploieşti, Bucureşti, chiar Giurgiu şi Alexandria.
Transilvania, la adăpost de pericolul vrâncean
În Transilvania, spune Radulian, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. "În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează", explică cercetătorul.
O altă problemă e reprezentată de zonele cu seisme de suprafaţă. Cel mai bun exemplu este zona Făgăraş. "Cutremurele sunt mult mai rare decât în Vrancea. Fiind de suprafaţă, înseamnă că efectele lor se simt pe o arie restrânsă. În plus, magnitudinea lor nu trece des de şase grade", precizează Radulian.
Seisme de suprafaţă puternice au loc şi la Şabla, localitate de pe litoralul bulgăresc, în apropierea graniţei cu România. În 1901, aici a avut loc un cutremur de 7,1 grade Richter. Cutremure de suprafaţă au loc şi în câteva zone din Moldova, Câmpia Română şi Banat. O TEORIE INTERESANTĂ
Seismele mici ne arată când sunt probleme în Vrancea. Acum e bine
"E o teorie care necesită confirmare", stabileşte de la început cercetătorul Mircea Radulian. Această teorie se va confirma sau nu la următoarele cutremure puternice din zona Vrancei.
S-ar putea realiza un vis: prezicerea unui cutremur mare
Potrivit unor seismologi, printre care şi Radulian, secvenţele cutremurelor mici şi caracteristicile acestora ar putea indica apropierea unui seism mare. A prezice un cutremur puternic este încă un vis în seismologie, mulţi dintre specialişti considerând că e imposibil. Radulian este la rându-i destul de sceptic, însă şi-a propus să observe dacă şi ce anume indică cutremurele mici. "Nu e nimic deosebit la cutremurele de 2,3 grade. Ele sunt normale şi e normal să fie dese în Vrancea. Unii zic că nici nu trebuie băgate în seamă", prezintă situaţia Radulian. Însă, continuă el, "din punctul meu de vedere, e bine de urmărit aceste seisme mici. La un moment poţi semnala nişte schimbări [...], care ar putea fi legate de un viitor cutremur", speră cercetătorul.
Frecvenţa din prezent, "absolut normală"
Radulian spune că, potrivit acestei teorii, semnul că "se întâmplă ceva" este dat de o modificare ciudată a frecvenţei cutremurelor: fie cele mici sunt prea dese, fie, dimpotrivă, prea rare sau lipsesc mult timp. În prezent, "frecvenţa" este absolut normală, subliniază cercetătorul.
Seismele de suprafaţă, când mai multe, când mai puţine
Această teorie este valabilă numai pentru zona Vrancea. În cazul celorlalte regiuni, în care au loc cutremure de suprafaţă, aceasta nu se aplică. "În Vrancea vorbim de o frecvenţă, pe când în celelalte zone nu: vin când mai multe, când mai puţine".
Vrancea nu distruge clădirile "ca la carte"
În timp ce efectele cutremurelor din Japonia nu pot fi estimate înainte de eveniment, seismele din zona Vrancea au unele "caracteristici comune". Atenţie! Aceasta nu înseamnă că pot fi prezise, dar că efectele unui astfel de seism nu pot trece de un prag. Asta înseamnă, arată Radulian, că românii ar avea şansa să se pună la adăpost de efectele cutremurelor cu epicentrul în Vrancea. "În ceea ce priveşte predicţia , sunt destul de sceptic. Însă sunt destul de optimist în altă privinţă", spune Radulian. "Un cutremur vrâncean nu poate trece de un anumit prag, el nu poate provoca efecte mai mari decat estimările. Aşa că, dacă ar fi stabilite nişte norme, iar constructorii le-ar respecta, ai putea sta într-o clădire şi să nu ţi se întâmple nimic. Poate doar să ţi se spargă un geam, atât", încheie cercetătorul.