Trecerea la ora de iarnă în România a trecut prin foarte multe etape. Introdusă în România de Regina Maria, în anul 1917, schimbarea a trecut și prin mâinile lui Ceaușescu, care a tot modificat-o în obesia lui de a căuta surse pentru economisirea electricității.
În acest weekend, mai precis în noaptea de sâmbătă spre duminică, România trece la ora de iarnă. Astfel, ora 4 va deveni ora 3. Cu alte cuvinte, vom avea o oră în plus de somn.
Pe timpul lui Ceaușescu, însă, problema a fost supusă unei atenții suplimentare din partea "celui mai iubit fiu al poporului".
Nicolae Ceaușescu renunțase la ideea schimbării orei și nu a dat importanță studiilor efectuate de specialiști.
Studiile specialiștilor
În revistele vremii existau câteva mențiuni vizavi de utilitatea trecerii la ora de iarnă/vară.
Spre exemplu, în revista Energetica din februarie 1974, apărea studiul “Decalarea orei oficiale – factor de economie şi raţionalizare a consumului de energie electric”.
Autorul, E. Costin, începea prin a arăta că în Ungaria introducerea orei de vară în perioada 1954-1958 a condus la avantaje energetic ca: reducerea puterii necesare la vârful de sarcină cu circa 30 MW; o economie de energie de 13-16 milioane kwh/an sau o economie de combustibil de aproximativ 25.000 tone cărbune energetic anual în medie.
Despre situaţia din URSS arăta că printr-o mai bună folosire a luminii diurne se obţin anual economii de 1 TWh şi că printr-o devansare suplimentară de o oră a orei legale s-ar mai putea obţine o economie de încă aproximativ 5% faţă de energia consumată pentru iluminat.
Efecte asupra sistemului energetic
Autorul arăta că în ţara noastră au fost efectuate studii pentru determinarea efectelor probabile ale introducerii orei de vară asupra vârfului de sarcină al sistemului energetic în 1963, când s-au subliniat avantajele unei asemenea măsuri pentru economia naţională.
“Considerăm că se poate afirma în mod justificat că ramura ascendentă a curbei de sarcină la vârful de seară în tot timpul anului se datorează în cea mai mare parte fenomenului de întunecare, depinzând astfel de ora siderală şi fiind independentă de ora oficială”, nota E. Costin.
Sursa: Arhiva EVZ
Măsuri concrete abia în 1979
Din păcate, acele studii nu au fost urmate de măsuri concrete decât în anul 1979. La acea vreme, lui Nicolae Ceaușescu îi încolțise ideea reducerii consumului de energie electrică și a introdus ora de vară pe „baze științifice”.
Deși orașele nu erau încă afectate de tăierile regulate de curent, dictatorul își dorea o Românie cât mai independentă energetic.
Până la urmă, Niciolae Ceaușescu a ascultat de sfarturile specialiștilor și a reintrodus ora de iarnă/vară în anul 1979.
Astfel, în perioada 1979 - 1983, în prima duminică din aprilie ora 00:00 devenea ora 01:00, iar în ultima duminică din septembrie, ora 01:00 devenea 00:00.
Nicolae Ceaușescu nu a fost, însă, mulțumit, și a modificat calendarul orelor de vară/iarnă în 1984.
Din 1984 și până în 1996, în ultima duminică din martie, ora 00:00 devenea ora 01:00, iar în ultima duminică din septembrie, ceasurile se dădeau înapoi cu o oră.
Ora de iarnă/vară, introdusă în 1917
Conform Evenimentului Istoric, în România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, lucru despre care Regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:
„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora şapte e deja ora opt şi aşa mai departe.
A trebuit să o facem pentru că ruşii aşa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate.
La început va pricinui totuşi încurcături, fără îndoială”.
Dar în 1943, România a renunțat la ora de vară.