Economistul șef al Băncii Naționale a atras atenția asupra creșterii pensiilor, arătând că acest lucru s-ar putea răsfrânge negativ asupra deficitului bugetar. El a explicat că actualii guvernanți ar fi trebuit să identifice soluții pentru a reduce deficitul, astfel încât să nu fim nevoiți să apelăm la împrumuturi externe.

„Ca să înțelegi gravitatea problemei trebuie să înțelegi dimensiunea ei. Orice depășire a limitei de deficit implică recurgerea la împrumuturi externe, tot mai scumpe, pentru finanțarea eventualului deficit suplimentar. Și este puțin probabil, ca fondurile de investiții străine, agențiile de rating, CE sau FMI să lase nepenalizată o astfel de depășire a limitei de deficit bugetar de 3% din PIB. În aceste condiții, vorbim de vara-toamna acestui an, preocuparea oricăror decidenți reponsabili ar fi trebuit să fie găsirea unor modalități de reducere a deficitului bugetar, nicdecum de creștere a acestuia. Sau, la limită, dacă era avută în vedere o depășire a deficitului bugetar, acesta trebuie să aibă ca scop investiții productive care să genereze valoare adaugată, care să poată fi utilizată ulterior pentru rambursarea acelor împrumuturi. Or, să fim de acord cu toții, creșterea pensiilor nu constituie o asemenea investiție productivă. Din creșterea pensiilor nu vei putea să rambursezi împrumuturile pe care le faci pentru a le finanța“, a declarat Valentin Lazea.

Economistul șef al BNR a precizat că la adoptarea legii care prevede majorarea pensiilor, a fost ignorat fundalul macroeconomic, faptul că acest lucru va genera un deficit suplimentar de aproximativ 3,3 miliarde lei, respectiv 0,3% din PIB, pentru ultimele 4 luni ale anului în curs. Potrivit lui Valentin Lazea, depășirea țintei de deficit, de 3%, se va întâmpla nu doar în acest an ci și în următorul.

El a mai avertizat, în acest context că dacă Legea pensiilor va fi aplicată anul viitor, iar majorarea de 40%, prevăzută pentru septembrie anul urmator, va face să explodeze deficitul bugetar:

„Mai grav, la articolul 86, aliniatul 2, litera b, se prevede majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, adică cu 40%, într-un singur an. 40% este o cifra care în Europa nu există. Acest lucru va avea ca afect un alt deficit suplimentar. Trăgând linie și adunând, în loc de un deficit bugetar de 3% din PIB într-un scenariu nemodificat, vom avea doar ca afect al Legii pensiilor, deficit de aproximativ 3,6% din PIB în acest an, 4,5% din PIB anul viitor, 5,7% din PIB în 2021. Toate acestea în ipoteza că nu va fi recesiune în 2020 si 2021“.

Valentin Lazea a mai arătat că aceste calcule nu au în vedere și recorelarea pensiilor, care ar trebui să se întâmple în 2021, pentru a corecta inegalitățile dintre persoanele ieșite la pensie în ani diferiți, care va mai adăuga un supliment de deficit de circa 1% din PIB. Drept care, a estimat Lazeaz, în 2022 deficitul ar putea ajune la 6,5% din PIB..

Premierul este optimist: „majorările vor avea loc!“

LUDOVIC ORBAN
LUDOVIC ORBAN

În replică, premierul Ludovic Orban a declarat că aplicarea Legii pensiilor nu va duce la o „apocalipsă bugetară“ şi a afirmat că nu doreşte să emită o ordonanţă de urgenţă în domenii „vitale şi sensibile“.

„Am văzut că toată lumea spune că, dacă se aplică Legea pensiilor, o să fie apocalipsa bugetară. Eu vă spun că nu va fi nicio apocalipsă bugetară. Legea pensiilor este în vigoare. Ca să poţi să schimbi Legea pensiilor, ai nevoie de o majoritate parlamentară. Eu vă spun din capul locului, eu nu vreau să dau o ordonanţă de urgenţă în astfel de domenii extrem de vitale şi de sensibile. Sigur că vom face o evaluare extrem de serioasă cu ce măsuri trebuie să luăm şi mai ales care este capacitatea reală de a putea susţine plata pensiilor“, a afirmat şeful Guvernului.

El a arătat că programul de guvernare prevede exact ce se va întâmpla în acest domeniu, al pensiilor, și că echipa sa pregătește o soluție pentru a rezolva situația.

„În acel program de guvernare este foarte clar că pregătim o echipă mai largă de lucru, care să îndrepte ce e de îndreptat în sistemul de pensii, pregătim studii de impact, analize foarte serioase, dar în baza prognozelor pe termen lung a acestor studii de impact vom veni cu o modificare, dar nu în această perioadă. Este puţin probabil ca în an electoral un Parlament să modifice legea“, a arătat Orban.

Înghețarea pensiilor ar putea fi cerută de Uniunea Europeană

Zilele acestea, fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu a atras atenția că Uniunea Europeană ar putea declanșa procedura de deficit excesiv la adresa României pentru depășirea țintei de 3%, iar acest lucru ar putea duce la suspendarea aplicării Legii pensiilor și a Legii salariilor pentru următorii doi, poate trei ani. Gheorghe Ialomițianu a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Boc, în 2009, când România a trecut printr-o situație asemănătoare.

„Depășirea deficitului bugetar de către România va fi sancționată de Comisia Europeană prin declanșarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce înseamnă impunerea României implementarea unui program de ajustare a cheltuielilor și de majorare a veniturilor bugetare. În aceste condiții va fi greu pentru Guvernul Orban să continue implementarea Legii salarizării și a Legii pensiilor, considerate de Comisia Europeană nesustenabile financiar”, a arătat Gheorghe Ialomițianu.

Te-ar putea interesa și: