Economia românească este pe un trend pozitiv, iar acest lucru este confirmat de prognoza de creștere economică a Băncii Mondiale. Instituția internațională estimează o medie anuală de 5,2% pentru perioada 2022 – 2030. Anunțul a fost făcut de premierul Nicolae Ciucă. Prognoza Băncii Mondiale vine în contradicție cu punctul de vedere al FMI care anunță o perioadă dificilă din punct de vedere economic.
Premierul Nicolae Ciucă susține că economia românească este pe un trend ascendent, iar acest lucru este confirmat de prognoza Băncii Mondiale. Conform sursei citate, instituția internațională estimează o medie anuală de 5,2% pentru perioada 2022 – 2030.
„Prognoza de creştere economică transmisă de Banca Mondială la o medie anuală de 5,2% pentru perioada 2022 – 2030 confirmă trendul pozitiv al economiei româneşti şi potenţialul de dezvoltare pe termen lung. Sunt caracteristicile unei economii sănătoase, ale unui progres bazat pe investiţii, ancorat în proiecte de reformă şi în obiective de perspectivă precum consolidarea statutului de membru al UE, al NATO şi aderarea la Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică”, a transmis Nicolae Ciucă.
Potrivit premierului, Guvernul și-a asumat o serie de reforme ambițioase ale căror rezultate se vor vedea pe termen mediu și lung. Pe de-o parte este vorba despre proiectul „România Educată”, de reformă a sistemului de învățământ, dar și extinderea digitalizării și trecerea la economia verde.
„Guvernul României şi-a asumat demararea unor reforme ambiţioase, cu rezultate cuantificabile pe termen mediu şi lung. Reformele începute prin implementarea proiectului «România Educată», extinderea digitalizării, pregătirea tranziţiei la economia verde, consolidarea fiscală sunt aşteptate de cetăţeni şi reprezintă argumente solide pentru a atrage noi proiecte de investiţii cu capital naţional şi străin”, a mai arătat Nicolae Ciucă într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.
Banii europeni contribuie la dezvoltare
Prim-ministrul României a subliniat că finanțările de peste 90 de miliarde de euro din fonduri europene vor duce la dezvoltarea României și la reducerea decalajelor față de celelalte state.
„Împreună cu finanţările de peste 90 de miliarde de euro în următorii ani din fonduri europene, România va continua perspectivele de dezvoltare şi de recuperare a decalajelor faţă de statele europene”, a mai precizat premierul.
Şeful Executivului a adăugat că măsurile luate în primele luni de guvernare primesc validări de etapă. El dă ca exemplu statisticile Institutului Naţional de Statistică care indică o creştere economică de 5,2% în primul trimestru al acestui an, dar și prognoza Comisiei Europene, care a îmbunătățit estimările pentru acest an la 3,9%”.
„Datele specialiştilor sunt o dovadă a încrederii în economia românească, precum şi a faptului că ne aflăm pe drumul corect în ceea ce priveşte politicile Guvernului de modernizare, dezvoltare şi îmbunătăţire a vieţii cetăţenilor”, a concluzionat Nicolae Ciucă.
Prognozele FMI contrazic optimismul premierului
Optimismul premierului român vine în contradicție cu estimările Fondului Monetar Internațional privind economia mondială. Oficialii FMI estimează că prognozele vor fi „semnificativ mai rele” în următoarea perioadă. Situația economică s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie, dar și ca urmare a încetinirii ritmului de creștere a economiei chineze. Afirmația îi aparține directorului de strategie de la FMI, Ceyla Pazarbasioglu. Aceasta a susținut un discurs la un panel organizat cu prilejul reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20, la Bali (Indonezia).
În luna aprilie, FMI și-a mai revizuit o dată, în minus, estimările privind evoluția economiei mondiale din cauza războiului din Ucraina.
În cazul României, FMI şi-a revizuit, în luna aprilie, în mod semnificativ estimările privind creşterea economiei pentru acest an. De la 4,8% creștere, cât se estima în toamnă, s-a ajuns la 2,2%. Reprezentanții Fondul Monetar Internaţional (FMI) au cerut Guvernului României să ia măsuri pentru creșterea impozitelor și taxelor în vederea refacerii spaţiului fiscal sub 3% din PIB.