Primăria a rezolvat în ultimele nouă luni numai 300 de dosare pe Legea 10, pe motiv că nu are hârtie, toner sau că funcţionarii sunt în concediu. Între timp, petenţii mor pe capete.
Restituirea imobilelor naţionalizate, piatra de moară a tuturor administraţiilor din 2001 încoace, cunoaşte în mandatul lui Sorin Oprescu un nou ritm de rezolvare: puţin spre deloc. Dacă în ultimii doi ani primarul Videanu ajunsese la performanţa de a semna chiar 227 de dispoziţii lunar (de punere în posesie sau despăgubiri), noul edil n-a reuşit să treacă, în a doua jumătate a anului trecut, de 22 de dispoziţii lunare. Motivaţiile ar fi hilare dacă n-ar viza soarta a cel puţin 66.000 de oameni, majoritatea vârstnici, care aşteaptă de 20 de ani să li se repare nedreptatea suferită în 50 de ani de comunism. Primăria Capitalei îşi întâm pi nă petenţii cu răspunsuri de genul: „nu avem hârtie”, „nu avem toner”, „funcţionarii sunt în concediu” sau „reveniţi peste doi ani”.
În acest timp, 32.000 de dosare depuse la Primăria Capitalei aşteaptă rezolvarea, din 2001 încoace, iar revendicatorii mor pe capete, înainte să se vadă cu dispoziţia primarului în mână. Opt ani de aşteptare
Culmea ghinionului o trăieşte cetăţeanul Mihai Buda, căruia fostul primar Videanu i-a semnat dispoziţia de despăgubiri în aprilie 2008, însă nici până azi nu a intrat în posesia ei din cauza blocajului instituit de actualul primar, Oprescu. Tatăl lui Buda a murit aşteptând ca primăria să-i aprobe despăgubirile pentru terenul pe care a avut casa înainte de 1989. „Mama su feră şi ea că va muri şi nu-şi va vedea dreptatea. Am aşteptat opt ani ca primăria să ne dea dreptate: am avut o casă pe cheiul Dâmboviţei, acum acolo e un bloc. Culmea, în el e sediul Inspectoratului de Stat în Construcţii. Dispoziţia semnată de primarul Videanu ar fi trebuit să ajungă la prefectură, unde se face evaluarea. În iunie 2008 existau 9.200 de dispoziţii semnate şi plecate la prefectură. A mea avea numărul 10.148. În decembrie mi s-a spus că s-ar fi ajuns la numărul 9.400. Zilele trecute am încercat iar să intru în audienţă la secretarul primăriei, la domnul Toma. Acolo mi s-a spus că s-ar fi ajuns la 9.670. De câte ori am ajuns în audienţă la secretar, mi s-a spus, amical, ba că nu e hârtie, toner, ba că sunt funcţionarii în concediu. Ca să ajung în audienţă la Oprescu mi s-a spus că durează doi ani. Ultima dată când am fost la primărie, la camera 64 era uşa deschisă şi am îndrăznit să întreb şi eu care e soarta dosarului. Că acolo nu lucrează cu publicul, nu ai voie să intri. Şi mi s-a spus că au angajat două referente noi şi că până se dumiresc ele cum e cu paginaţia mai durează”, îşi povesteşte saga cetăţeanul Buda. Promisiuni şi scuze
Cazul lui Buda e multiplicat cu zecile de mii. Primăria Capitalei a primit în 2001 peste 43.000 de notificări în baza Legii 10, de restituire a proprietăţilor confiscate abuziv în regimul comunist. În opt ani abia au fost rezolvate 11.000 de dosare, activitatea comisiei care s-a ocupat de Legea 10 fiind mai susţinută abia în perioada 2007- 2008, când s-a întregistrat un record de dispoziţii semnate într-o lună de un primar general: 415. Avântul de la finele mandatului Videanu, când comisia lucra zilnic câte opt ore, l-a făcut pe viceprimarul de atunci, Ionuţ Popa, să promită rezolvarea tuturor dosarelor în trei ani. Nu a reuşit. Popa spune azi că trenarea situaţiei s-ar datora mai multor cauze: „Sunt multe dosare depuse fără acte complete. Legiuitorul nu a prevăzut un termen-limită pentru completarea dosarelor. Apoi, Bucureştiul ar fi trebuit să aibă mai multe paragrafe în lege, mai multe comisii şi o repartizare sectorială, pentru că are cele mai multe dosare din toată ţara”.
SECULAR
Dosarele pe Legea 10, finalizate în 127 de ani Dacă primăria lui Oprescu îşi menţine ritmul actual de rezolvare a dosarelor, revendicările pe Legea 10 se vor termina în 127 de ani. De la începutul anului, însă, activitatea s-a revigorat statistic: în ianuarie, Oprescu a semnat 77 de dispoziţii, iar în februarie, 113. Totuşi, 40% dintre ele sunt de respingere a cererii de revendicare, ceea ce arată că dispoziţia de a mai aduce acte la dosar dă roadele scontate. Petenţii nu reuşesc în 60 de zile să se conformeze cerinţelor primăriei.
Dispoziţiile semnate de primar trebuie să ia apoi calea prefecturii, unde conform ultimelor informaţii există o întârziere de un an în soluţionarea dosarelor primite de la primărie. Pasul final în rezolvarea revendicării este făcut la Autoritatea Naţională pentru Retrocedarea Proprietăţilor (ANRP), unde durează câţiva ani. ANRP face anual numai 7.000 de evaluări şi are în prezent 60.000 de dosare din totalul de 200.000 câte există în toată ţara.
În timp ce autorităţile se căznesc să le redea proprietăţile sau să-i despăgubească, proprietarii mor pe capete. Con form unei statistici făcute de o firmă care activează în do meniul retrocedărilor, în fiecare săptămână se refac actele din câteva dosare pe numele moştenitorilor, deoarece titularii trec în lumea celor drepţi. „Ţinând cont că majoritatea notificatorilor au vârste de peste 60 de ani, la o durată medie de viaţă de 80 ani putem concluziona că, în următorii 20 de ani, toti aceşti notificatori vor deceda. Din punct de vedere statistic, numărul notificatorilor decedaţi anual va fi de 66.000/20 â 3.300, deci aproximativ 9 notificatori decedează zilnic”, a calculat apocaliptic directorul firmei citate.
LUPUL, PAZNIC LA OI
Chiriaşul Sorin Oprescu, pus să rezolve plângerile proprietarilor deposedaţi de stat La instalarea în primărie, Sorin Oprescu a promis, şi el, rezolvarea tuturor dosarelor pe Legea 10 în timpul mandatului său. A „reorganizat” activitatea schimbând comisia şi punându-l în capul listei pe consilierul lui personal, George Iorgovan. Acesta susţine acum că: „Eu am reevaluat sistemul, am făcut nişte propuneri primarului, dar cum am ajuns acolo şi am zgâlţâit coşul cu vipere, cum au început să apară zvonurile”. Iorgovan se referă la diverse bârfe care au circulat chiar în primele luni de mandat ale lui Oprescu, cum că acesta ar fi semnat retrocedări preferenţiale în dosare suspecte.
Oprescu a mai declarat, tot în timpul campaniei electorale, că le va asigura chiriaşilor locuinţe de urgenţă în caz că vor fi evacuaţi din casele naţionalizate. „Şi eu fac parte din aceeaşi categorie. Şase-şapte ani m-am judecat cu o serie întreagă de indivizi”, s-a plâns candidatul Oprescu bucureştenilor veniţi la el în audienţă la cafeneaua „La independentu’”. Primarul se referea la casa primită de tatăl său, Mircea Oprescu, de la comunişti, casă redobândită în justiţie de foştii proprietari după 1990. Refuzând să elibereze vila din Cotroceni, familia Oprescu s-a judecat ani de zile cu proprietarii, iar aceştia, conform unor informaţii apărute în ziarul „Curentul”, au ajuns să reclame statul român la CEDO ca să li se facă dreptate. S-a rezolvat: nu se poate!
Că „Oprescu chiriaşul” nu dă zor să rezolve problema caselor naţio nalizate se mai vede şi dintr-o adresă pe care primăria le-a trimis-o recent petenţilor care aşteaptă să li se rezolve dosarele. Prin aceasta li se cere titularilor să-şi mai completeze dosarele cu diverse acte, în termen de 60 de zile, în caz contrar primăria urmând să le soluţioneze nefavorabil cererile de retrocedare. „Această abordare e inumană, deoarece obţinerea unui act de la Arhivele Naţionale durează între 3 şi 6 luni. Astfel, domnul Oprescu a organizat activitatea de retrocedare pentru a emite dispoziţii de respingere în masă în dosarele care mai sunt de soluţionat. Dacă până acum îi lăsa să moară cu dosarul nerezolvat, acum doctorul Oprescu le «omoară» orice speranţă, semnând dispoziţia de respingere cu mâna lui. Domnul Sorin Oprescu poate oricând să semneze dis po ziţiile de retrocedare în cele câteva mii de dosare deja complete şi avi zate de Comisia de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Bu cureşti. Trebuie doar semnătura dânsului. Ce îl împiedică să o dea?”, comentează situaţia directo rul unei firme mandatate de câteva sute de proprietari să le rezolve dosarele în relaţia cu primăria.
Cozi la audienţe inutile E greu de presupus că după opt ani de aşteptări mai există vreun proprietar care să nu fi depus toate actele posibile la dosarul pe care-l aşteaptă rezolvat de primărie. Totuşi, dat fiind că multe dintre ele nici n-au fost luate la mână de referenţii primăriei, e posibil să mai fie nevoie de completări. Lipsa de transparenţă cu care primăria tratează subiectul face imposibilă aflarea etapei în care se află dosarul cuiva. Fostul viceprimar Popa promitea în 2007 că va face un sistem parolat de verificare on-line, pe site-ul primăriei, a dosarelor. Fiecare petent ar fi primit un cod cu care şi-ar fi putut urmări dosarul, printr-un sistem similar cu internet-bankingul. Acesta n-a fost implementat niciodată, iar oamenii se plâng şi azi că fac cozi la uşa responsabilului cu Legea 10 numit de Oprescu - un oarecare Ilie Bogdan - ca să afle că, de fapt, dosarul lor nu s-a clintit din loc.