Operațiune de manual. Cum a fost pus pe butuci „litoralul din centrul țării”

Ilie Grădinar, primul și ultimul director al fostei regii de stat Energie Termică SA Sibiu, este serios implicat în falimentul Stațiunii Ocna SA, ale cărei bunuri sunt acum executate pentru 2,9 milioane de euro.

Grădinar a devenit acționarul majoritar al Stațiunii Ocna SA în jurul anului 2006, an în care au fost finalizate și lucrările de modernizare a complexului istoric deținut de firma respectivă la Ocna Sibiului, complex cu două hoteluri, bază de tratament, piscine acoperite și în aer liber, terenuri de sport și clădiri administrative. Complexul balnear este singura bază de tratament din frumoasa stațiune sibiană.

Lucrările de reabilitare și modernizare au fost realizate în special prin accesarea în cursul lui 2004 și 2005 a două credite de la BCR, în valoare totală de aproape patru milioane de euro.

Datorii contra acțiuni

Modul în care Grădinar a devenit acționar prin intermediul SC Universal Business SA este simplu, povestesc surse apropiate „tranzacției”: a împrumutat cu bani pe cel care a care a modernizat complexul de la Ocna. Odată depășită scadența împrumutului, a luat în locul banilor acțiuni ale SC Stațiunea Ocna SA.

În prezent, numele lui Ilie Grădinar nu mai este asociat cu Universal Business SA, societate cu acțiuni la purtător. În trecut, însă, Registrul Comerțului certifica faptul că societatea i-a aparținut lui Grădinar, care a transferat pachetul majoritar de acțiuni unui fost președinte al CJ Sibiu, Nicolae Nan, după care acțiunile au devenit „anonime”.

O insolvență cu multe datorii

În 2011 (invocându-se efectele crizei economice), SC Stațiunea Ocna SA solicită insolvența, cerere acceptată: BCR se înscrie la masa credală cu peste 24 de milioane de lei, Fiscul – cu mai bine de jumătate de milion de lei, Kirschbaum mai solicită aproape 2,5 milioane de lei (pentru unele împrumuturi acordate în trecut), în timp ce societății Eurocontor SRL judecătorul îi acceptă creanțe în valoare de aproape 2,3 milioane de lei. Printre debitori mai apar și alte instituții de stat și societăți private. Importantă în acest context este prezența SC Eurocontor SRL, firmă controlată tot de Ilie Grădinar. Acesta și-a transferat părțile sociale către Nicolae Pițu și Sorin Burcuși, personaje care îl reprezintă pe Grădinar în mai multe firme prin intermediul cărora fostul director al Energie Termică SA a lucrat.

Contracte dubioase

Instanța sibiană l-a numit ca administrator judiciar al SC Stațiunea Ocna SA pe Gheorghe Bodea, în urma unei sentințe comerciale date în ziua de 5 septembrie 2011. O lună mai târziu, în funcția de administrator special este numit - tot de către Tribunalul Sibiu – Ilie Grădinar, cel care până la insolvență deținea și calitatea de președinte al Consiliului de Administrație al SC Stațiunea Ocna SA.

Sub această administrare, Stațiunea Ocna continuă să înregistreze pierderi, spre dezaprobarea principalului creditor – BCR. Până să apuce acesta să îl schimbe pe Gheorghe Bodea din funcția de administrator judiciar, Eurocontor SRL încasează înaintea altor furnizori sume importante, în baza unor îndoielnice contracte de împrumut cu garanție imobiliară sau a unor contracte de închiriere.

Fals sau clarviziune?

De ce îndoielnice? Pentru că oricine va consulta – spre exemplu - Contractul nr. 166 din 4 iulie 2011 pentru ”închiriere de mobilier, echipamente și aparatură medicală”, încheiat între Stațiunea Ocna SA și SC Eurocontor SRL, va putea observa două semnături: una a administratorului judiciar Gheorghe Bodea și una a administratorului special, Ilie Grădinar. Or, în iulie 2011, când cei doi se presupune că ar fi semnat respectivul contract, nu dețineau niciuna din funcțiile sub care își regăsesc numele: Bodea avea să fie numit administrator judiciar abia două luni mai târziu, iar Ilie Grădinar, abia trei luni mai târziu. Prin urmare, fie cei doi au prevăzut că vor fi numiți în funcțiile respective de către Tribunalul Sibiu, fie au antedatat contractul.

O afacere cu semne de întrebare de milioane

Prin contractul din iulie 2011, SC Eurocontor SRL susține că a împrumutat firmei Stațiunea Ocna SA diferite echipamente și aparatură medicală, precum și piese de mobilier, bunuri evaluate în contract la peste 1,3 milioane de lei. Interesant este faptul că tot în cursul anului 2011, din activele SC Stațiunea Ocna SA au fost scoase bunuri în valoare de peste 1,2 milioane de lei.

Trecând peste această ciudată coincidență, merită consemnat faptul că, în baza respectivului contract, din două facturi „tăiate” în cursul lunii noiembrie 2012, SC Eurocontor încasează de la SC Stațiunea Ocna SA peste 673.000 de lei.

După schimbarea lui Gheorghe Bodea din funcția de administrator judiciar, cei care îi iau locul - Edge Business Restructuring Advisor SPRL – cer instanței să anuleze contractul de închiriere dubios și să oblige Euroconstruct SRL să returneze cei 673.000 de lei încasați. Tribunalul Sibiu anulează contractul, dar recursul judecat mai apoi la Curtea de Apel Alba Iulia schimbă sentința. Nu același lucru s-a întâmplat și cu procesul deschis de aceiași lichidatori din București, prin care au cerut anularea contractului de administrare încheiat în octombrie 2011 între Stațiunea Ocna SA și Ilie Grădinar. Curtea de Apel menține sentința de la Sibiu și îl obligă pe Grădinar la restituirea sumei de 90.000 de lei, încasată ca administrator special.

Ilie Grădinar s-a pierdut la telefon

Evenimentul Zilei a încercat să afle și părerea celor implicați în acest faliment. Administratorul judiciar care a semnat un contract înainte să aibă această calitate, Gheorghe Bodea, a fost contactat, mai întâi, telefonic. ”Eu mi-am însușit acel contract. Asta înseamnă semnătura mea acolo. Eu l-am menținut, nu l-am denunțat”, a declarat Bodea. Cât privește semnătura lui Grădinar ca administrator special, Bodea a venit cu o altă explicație. ”Ilie Grădinar nu a fost decăzut din dreptul de administrator social niciodată, iar administrator special a fost numit ulterior”, a susținut Bodea. Alți administratori judiciari consultați de EVZ au zâmbit când au auzit explicațiile lui Bodea: „Nu prea există așa ceva”.

Ulterior, i-am cerut lui Gheorghe Bodea o explicație scrisă. Până la închiderea ediției, aceasta nu a mai venit. Cum nu a venit nici din partea SC Eurocontor SRL.

Prin urmare, l-am sunat pe Ilie Grădinar. Inițial, acesta a răspuns la telefon, fără să spună mai nimic. Apoi, de pe același telefon a revenit un alt bărbat, care a declarat că respectivul număr de telefon nu mai este folosit de către Ilie Grădinar.

Peste 150 de ani de istorie aruncați la gunoi

Stațiunea de la Ocna Sibiului a fost deschisă oficial pe 2 septembrie 1846, la mai bine de 300 de ani de la atestarea efectelor terapeutice ale apei lacurilor sărate din zonă. Între 1900 și 1909, pe baza planurilor unor arhitecți vienezi este construit complexul balnear, falimentat acum a doua oară. În acest complex, în 1927, Ministerul Sănătății avea să inaugureze un sanatoriu cu caracter sezonier. În timp, lacurile sărate formate în urma prăbușirii vechilor exploatații romane au devenit tot mai atractive pentru oamenii din popor, care au poreclit zona ”litoralul din centrul țării”. După 1930, când este închisă și ultima mină de sare, lacurile de la Ocna Sibiului devin o zonă eminamente turistică: din mai până în septembrie, oamenii vin să se îmbăieze aici, apelând și la tratamentele din complexul balnear. Oamenii se tratau la Ocna pentru o serie largă de afecțiuni, pornind de la cele reumatismale, ortopedice posttraumatice și până la cele ginecologice inflamatorii sau afecțiunile dermatologice exfoliative, de exemplu.

Complexul a fost naționalizat în 1948, laolaltă cu toată stațiunea, ale cărei modernizări permit de acum încolo tratamente pe tot parcursul anului. După revoluție, însă, managementul de proastă calitate impune reducerea activității, care se reduce doar la lunile mai-octombrie. Primul faliment apare aproape „natural”, în 1997. După privatizare, complexul balnear este redeschis parțial în 2002. Lucrările de reabilitare și modernizare sunt finalizate în 2006.