Zece judeţe din bazinul consacrat al lui Traian Băsescu au fost tăiate de la ajutoarele comunitare. Din cele 20.000 de tone alocate României, 7.600 de tone au rămas la transportatorul maghiar.
Miza politică a anului 2009 a fost imensă: alegerea preşedintelui României. Încleştarea dintre Băsescu şi Geoană este deja istorie. Cei mai eficienţi agenţi electorali pentru ambele tabere s-au dovedit a fi zahărul şi făina oferite de UE ca ajutoare alimentare pentru persoanele defavorizate. Câte ajutoare avea să primească fiecare Consiliu Judeţean în parte a decis şeful Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), Daniel Constantin, ajuns în această importantă funcţie cu susţinerea lui Dan Voiculescu.
"Evenimentul zilei" vă prezintă circuitul zahărului din stocurile de intervenţie ale UE în ceaşca de ceai a românului sărman, cât şi cine a câştigat din asta, ce a pierdut statul, dar, mai ales, cum a reuşit omul lui Voiculescu să fenteze zece Consilii Judeţene din Ardeal, bazinul electoral al lui Traian Băsescu, şi să le sară de la porţia de zahăr. Probabil că Dan Voiculescu a fost atât de mulţumit de prestaţia lui Daniel Constantin la APIA încât i-a făcut cadou şefia Partidului Conservator.
Pomeni de 45 milioane lei
Practic, un onorabil şi ambiţios plan anual de ajutorare a persoanelor defavorizate din toate statele membre UE a fost manipulat politic grosolan în România. Ajutoarele europene au fost utilizate ca pomeni electorale de către politicienii români.
PSD şi-a dovedit pe deplin iscusinţa în perioada 1 aprilie - 1 octombrie 2009, cât a deţinut preşedinţia APIA prin Daniel Constantin, pe atunci un tehnocrat necunoscut numit de pesedistul Ilie Sârbu. Comisia Europeană a aprobat României suma de 28,2 milioane euro pentru continuarea, în 2009, a programului comunitar de furnizare a produselor alimentare către persoane defavorizate din stocuri comunitare. Conform acestuia, România urma să primească dreptul de a retrage 20.000 tone zahăr din stocurile de intervenţie comunitare deţinute de Agenția de Plăţi din Slovacia şi să primească 20,26 milioane lei pentru a cumpăra făină de pe piaţa de cereale fiindcă acest produs lipsea din stocurile de intervenţie.
O firmă din Ungaria, unic licitant în 2008 şi 2009
APIA a iniţiat o procedură standard de achiziţie publică intracomunitară pentru furnizare de zahăr alb în schimbul zahărului aflat în stocurile slovene. Anunţurile de demarare a procedurii de achiziţie au fost publicate pe 30 mai 2009. Pe 22 iunie, APIA făcea public un raport de atribuire a procedurii în favoarea firmei Szentlorinckatai Coop Kft Ungaria, ca unic participant la licitaţie. Aceeaşi firmă din Ungaria participase singură la licitaţie şi câştigase și în 2008, tot un an electoral fierbinte în România.
Pe 30 iunie 2009, APIA, prin Daniel Constantin, semna contractul cu firma ungară câştigătoare. Furnizorul ungur se obliga să retragă din stocurile slovace 20.000 tone de zahăr vrac, în valoare de 24.176.002,56 lei (adică 1208,80 lei lei/tonă). Din acestea, a transportat în România, în depozitele organismelor desemnate (Consilii Judeţene şi Consiliul general al Municipiului Bucureşti) 12.400 tone zahăr alb, ambalat în pungi de 1 kilogram. Diferenţa de 7.600 tone de zahăr, adică 38% din cantitate, revenea firmei ungare, în contul operaţiunilor de depozitare, ambalare din vrac în pungi de un kilogram, etichetare şi transport până la graniţa românească.
Costul transportului pe teritoriul României, până la depozitele din fiecare judeţ, în sumă maximă de 1.087.728 lei, fără TVA (adică 87,72 lei/tonă) era prevăzut în contract, dar nu ca o cheltuială eligibilă, şi plătit de APIA.
Cât au pierdut românii defavorizaţi şi au câştigat ungurii?
Este cel puţin ciudat că nici o firmă românească nu a fost interesată de o afacere atât de profitabilă. De cele 7.600.000 kilograme zahăr care au rămas în depozitele firmei ungare ar fi putut beneficia câteva milioane de familii din România. Procedura cu intermediarul ungur a ridicat preţul tonei de zahăr de la circa 1.209 lei pe tonă, cu cât ni-l oferea Comunitatea Europeană, la 1.950 lei/tonă. Un calcul sumar, la preţurile uzitate în piaţă în anul 2009 arată că firma din Ungaria a cheltuit în realitate cel mult 150 lei pe tona de zahăr adusă în România, pentru depozitare, amabalare, etichetare, paleţi, curent electric, salarii. La un total de 12.400 tone, ungurii au cheltuit pe bune 1, 86 milioane lei şi s-au ales cu un profit curat de 7,33 milioane lei numai din preţul facturat.
Ungurii au mai câştigat şi din vânzarea celor 7,6 tone de zahar vrac rămase ca "premiu" din tranzacţie, fiindcă preţul de piaţă este mai mare decât cel din stocurile de intervenţie. Specialiştii spun că firma din Ungaria a câştigat alte 5-7 milioane lei din diferenţa de preţ, ridicând beneficiul net undeva la 12-14 milioane lei, (circa 3 milioane euro).
APIA a "uitat" de TVA
Garda Financiară Bucureşti a controlat în acea perioadă tranzacţia cu zahăr realizată de APIA şi a observat că la această tranzacţie nu s-a plătit TVA şi că ea nu poate fi scutită de plată. Potrivit reprezentanţilor Gărzii Financiare Bucureşti, TVA trebuia plătită şi virată bugetului de stat pentru întreaga cantitate de 20.000 tone zahăr, la care se adaugă TVA pentru depozitare, ambalare, transport, chiar dacă tranzacţia APIA avea la bază compensarea valorică până la cantitatea de 12.400 tone.
Bugetul a pierdut TVA de 4,8 milioane lei aferente valorii totale a contractului, de peste 25 milioane lei, la care se adaugă TVA pentru operaţiunile efectuate de firma ungară şi scăzute de APIA din cantitatea totală de zahăr facturată.
Garda Financiară a vorbit, tot ea a auzit, APIA nu a achitat nici un leu pentru TVA.
DEMNITATE
Consultant pentru afacerile europene ale Grivco, firma etalon a familiei Voiculescu, Daniel Constantin a ajuns omul de care se leagă viitorul Partidului Conservator
Normal ar fi fost ca lipsa a 7.600 de tone din cantitatea totală repartizată de UE să se reflecte în micşorarea cantităţilor acordate fiecărui judeţ în parte. APIA a rezolvat altfel problema. Fiindcă termenul limită de livrare al zahărului era de 1 iulie 2010, APIA a făcut o planificare prin care zece judeţe din Ardeal - Bihor, Bistriţa Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, Mureş, Sălaj şi Satu Mare - au fost sărite de la repartiţie în lunile septembrie-decembrie 2009.
Probabil, pentru a nu încălca drepturile defavorizaţilor din Ardeal, fapt de natură să supere statele UE, aceste judeţe au primit cota în 2010. Zahărul a fost un agent electoral foarte eficient şi în judeţele controlate de PSD şi PNL, care au primit raţia în campanie electorală. De pildă, la Constanţa, localităţile cu primari PDL au primit zahăr în septembrie-decembrie 2009, lunile octombrie şi noiembrie, de campanie prezidenţială, fiind rezervate opoziţiei. La 1 octombrie, când a demisionat odată cu miniştrii pesedişti, Daniel Constantin semnase deja distribuţia pe judeţe, în funcţie de necesarul formulat de fiecare Consiliu Judeţean. A pus PC în mâinile lui Daniel Constantin, cel care avea să preia şefia PC în 2010, a fost numit în fruntea APIA de pesedistul Ilie Sârbu la 1 aprilie 2009. Şi-a început cariera pe vremea cabinetului Năstase, în 2003, în calitate de coordonator al Corpului Consilierilor de Integrare din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltarii Rurale (MAPDR), cu responsabilităţi în negocierea pachetului financiar acordat României pentru capitolul Agricultură.
Potrivit "Academiei Caţavencu", Daniel Constantin a lucrat pentru Dan Voiculescu, ca prezentator la Antena 2. Înainte de a fi director la APIA, Constantin a mai lucrat pentru Logicons, firmă de consultanţă în domeniul agricol, unde acţionar majoritar, cu peste 99%, este GRIVCO SA, firma familiei lui Voiculescu.
Academia Caţavencu scria în 2009 că numirea și promovarea lui Constantin la APIA era strâns legată de faptul că familia Voiculescu deţinea mai multe societăţi, cu activitate în domeniul agricol, beneficiare sau posibil beneficiare ale subvenţiilor agricole. Un exemplu dat atunci era firma "Smart Food Solutions" SRL, deţinută de Camelia Voiculescu, beneficiara unei finanţări de 21.844.800 lei prin PNDR (Planul Naţional de Dezvoltare Rurală), în urma unui proiect întocmit de Logicons.
Că Daniel Constantin este "în cărţile" lui Voiculescu o dovedeşte şi împrumutul consemnat în ultima declaraţie de avere a senatorului. Actualul lider al PC a primit suma de 295.000 de euro, fără rate, cu scadenţă integrală peste 8 ani. NEGAŢIE
Nu a fost folosit politic acest contract! Despre intermediarul ungur, Constantin spune că a lucrat şi în 2008, şi în 2009 şi o bucata din 2010. "Nu cred că a fost folosit politic acest contract, în orice caz, nu cu ştiinţa mea!", ne-a declarat, foarte convins Daniel Constantin, care se întreabă de ce am fi interesaţi doar de anul 2009 şi nu analizăm anii 2008 şi 2010. I-am promis că o vom face curând. Daniel Constantin susţine că toate judeţele şi-au primit cota de zahăr, dar promite că o să verifice şi domnia sa acest lucru atunci când o să revină în ţară. Liderul PC ne-a explicat că nu are cunoştinţă de nereguli în acest contract care ar fi fost verificat de ANAF şi ANRMAP: Dar nu ştie sigur dacă s-a plătit TVA-ul. Acest lucru nu putea fi decis decât de Ministerul Agriculturii. Constantin ne-a mai explicat că un astfel de contract este girat de hotărârea de guvern 600-2009, semnată de Emil Boc, execuţia intrând, cu atribuţii directe, în sarcina a trei ministere: Muncă şi Protecţie Socială, Administraţie şi Interne şi Agricultură. Dacă ar exista o problemă cu TVA, ea trebuie rezolvată între Ministerul Finanţelor şi cel al Agriculturii.