Omul cu cele mai multe jucării din România

Bucureşteanul Cristi Dumitru are o colecţie de 10.000 de trenuleţe, tramvaie sau păpuşi pe care vrea să le expună în primul Muzeu al Jucăriilor.

Trenuleţul Cireşarii, avioane Tarom cu motoraş, racheta Cosmos care face scântei sau maşinuţa cu pedale sunt câteva dintre jucăriile care umpleau rafturile librăriilor epocii comuniste. Erau jucăriile care îi bucurau pe copii şi le ocupa timpul liber. Cristi Dumitru, un inginer bucureştean, "un pic trecut de 40 de ani", le are aproape pe toate, vreo 10.000 de jucării, de la păpuşi Arădeanca până la roboţei, de la Dacii 1310 la tractoraşe cu plug. N-a fost vreun copil privilegiat al regimului comunist, ci pur şi simplu s-a încăpăţânat,"de foarte mic inconştient şi de la 7 ani conştient", să adune toate jucăriile copilăriei.

Acum şi-a pus în cap să deschidă în România primul muzeu al jucăriilor. "Toţi ne amintim cu drag de copilărie, iar jucăriile ne rămân în memorie. Ar fi interesant să le arătăm copiilor noştri ce alternative am avut noi la Counter Strike şi la computer", crede inginerul Dumitru.

Sideral 2000, primul pistol electronic

O parte dintre jucării le ţine într-o expoziţie pe care a încropit-o la Clubul Copiilor din sectorul 5. "Mă gândeam că ar trebui să mă adresez copiilor, însă am văzut că sunt mult mai interesaţi cei de aproximativ 40 de ani. «Uite, am avut-o şi pe asta, şi pe aia», văd că le arată părinţii copiilor lor. Ăia mici merg mai departe, unde au treabă, părinţii mai rămân vreo 10 minute la vitrine", spune zâmbind colecţionarul. Cele care nu au încăput, adică mai bine de 80% din colecţia sa , stau depozitate în cutii.

Inginerul Dumitru ştie povestea fiecăreia: cine a făcut-o, cam cât costa sau până în ce an s-a fabricat. "Căluţul umplut cu paie, de exemplu, pe care l-am avut şi eu la 2 ani, era făcut după o tehnologie din anii ’20, însă ei îl făceau la fel şi în 1950. Sideral 2000, unul dintre primele pistoale electronice, apărut prin anii ’80, ca să facă «piu - piu», folosea un ditamai sistemul şi mergea cu o baterie de 9 V, care era foarte scumpă şi rară. Preţul era imens, costa 200 de lei pe vremea în care o pâine o cumpărai cu 2,70 lei", povesteşte colecţionarul.

În perioada comunistă, erau şi multe jucării din străinătate, venite pe filiera de "schimburi interculturale între ţările prietene". Aşa au apărut maşinuţele Mercedes venite din RFG sau maşinuţe de jucărie din Ungaria. Mai mult, jucăriile româneşti au ajuns şi obiect de schimb economic. "Aşa a ajuns ca pe poarta fabricii Arădeanca să iasă păpuşi de culoare. Le trimiteau în Africa şi primeau banane la schimb", crede colecţionarul de păpuşi care are şi el câteva exemplare de "Arădeanca negrese".

FOTO: CODRIN PRISECARU

Autobuzul ONT, 800 de euro în Grecia

Una dintre piesele la care ţine cel mai mult este o maşinuţă roşie cu pedale. A cumpărat-o dintr-un târg de vechituri şi a dat pe ea 100 de euro, asta după ce a negociat pentru că proprietarul cerea dublu. "Cum apare cineva interesat, cum cresc repede preţurile pentru orice jucărie ruginită. Ca să fac una bună, eu trebuie să adun două-trei".

O altă piesă de colecţie, destul de rară, este Autobuzul ONT (Oficiul Naţional de Turism). Cristi Dumitru l-a văzut la vânzare şi pe un site de afară: "E un grec care îl vinde cu 800 de dolari, cred că nici nu ştie din ce ţară e".

Majoritatea jucăriilor le-a adunat în anii ’80. Când a început construcţia Casei Poporului s-au demolat multe case în zonă. "Stăteam pe acolo, podurile erau pline cu tot felul de chestii, printre care şi jucării, iar lumea trebuia să scape de ele cumva. Multe dintre ele le-am cumpărat atunci, iar restul de la târgurile din ţară pe care le-am colindat".

Imediat după 1990, devenise atât de pasionat de jucăriile sale încât şi-a luat o muncă de recepţioner la o fabrică de confecţii. "Aveam dulapul meu unde ţineam jucăriile şi între două telefoane mai reparam câte una", îşi aminteşte colecţionarul.

Cu roţi de rezervă şi recondiţionate, jucăriile lui Dumitru sunt şterse de praf din când în când şi îşi caută sediu pentru primul Muzeu al Jucăriilor din România.

CONSERVARE. După 42 de ani, Cristian Dumitru, cu aceleaşi jucării pe care le-a primit cadou la 2 ani, un căluţ umplut cu paie şi un doctor rus FOTO: ARHIVĂ PERSONALĂ ŞI CODRIN PRISECARU

MUZEELE COPILĂRIEI

Jucării din toată lumea adunate în vitrine

  • Muzeul Jucăriilor şi Automatelor, Verdu - Spania. A fost înfiinţat în 2004 prin intermediul colecţiei lui Manel Mayoral. Exponatele sunt desfăşurate pe trei etaje, pe o suprafaţă de peste 2.000 de metri pătraţi.
  • Muzeul Copilăriei, Edinburgh - Scoţia. Sunt expuse jucării începând cu secolul al XVIII-lea, de la maşinuţe cu pedale şi păpuşi până la soldăţei de lemn sau cărţi de poveşti. Exponatele îi aparţin lui Patrick Murray, un împătimit colecţionar de jucării.
  • Muzeul de Jucării Pollock, Londra - Anglia. A fost deschis în 1956 şi cuprinde jucării din toate colţurile lumii din diferite secole. Fiecare dintre cele 10 camere în care sunt exponatele are câte o tematică. De exemplu, camera 4 are ursuleţi de pluş şi păpuşi, iar camera 2 are jucării tradiţionale din Europa.
  • Muzeul Internaţional de Păpuşi Shankar, Delhi - India. Sunt expuse peste 6.500 de păpuşi din 85 de ţări de pe toate continentele. Iniţiatorul, Keshav Shankar Pillai, un celebru caricaturist indian, a început să colecţioneze păpuşi în anii ’50, după ce a primit un cadou de la un ambasador ungur.
  • Muzeul naţional de jucării de fermă, Iowa - SUA. Sunt expuse replici de utilaje, maşini şi obiecte care sunt folosite într-o fermă.
  • Muzeul Jucăriilor, Sankt Petersburg, Rusia. Înfiinţat în 1997 din iniţiativa unor oameni de afaceri, cei care se ocupă de muzeu spun că şi-au dorit să transmită prin exponate şi latura artistică a jucăriilor, cum au fost gândite şi create.
  • Muzeul de Jucării MINT, Singapore. A fost deschis în 2007 şi are exponate rare şi unice, peste 50.000 de jucării de epocă din aproximativ 40 de ţări. MINT este un acronim pentru "Moment of Imagination and Nostalgia with Toys" ("Moment de imaginaţie şi nostalgie cu jucării"). Colecţia aparţine singaporeanului Chang Yang Fa.