Thomas Jordan, președintele boardului Băncii Naționale a Elveției, a luat ieri o decizie istorică, eliminând pragul pe care banca îl apăra pentru ca francul elvețian să nu crească foarte tare. A urmat o explozie pe piața valutată, în urma căreia lira sternică și euro au pierdut zeci de procente în fața monedei elvețiene. În raport cu francul, leul s-a depreciat ieri cu 16%.
În perioada de criză, francul este una din monedele de refugiu pentru investitori, luând în calcul stabilitatea economică și soliditatea sistemului bancar elvețian.
În prezent, deși în Eleveția trebuie să plătești bani pentru a îi ține în bancă, în condițiile în care dobânzile sunt negative, investitorii cumpăăr cu disperare franci, deoarece câștigă enorm din aprecierea monedei elvețiene.
Pentru a preveni această apreciere, care lovea direct în exportatorii elvețieni, ce câștigau tot mai puțin pe contracte, Banca Națională a Eleveției a decis în urmă cu câțiva ani să nu lase francul elvețian să crească peste nivelul de 1,2 franci elvețieni pentru un euro.
Ieri însă, acest prag a fost abandonat. Motivul? Pentru a apăra nivelul de 1,2 franci pentru un euro Banca Elveției cumpăra miliarde și miliarde de euro, monedă a cărei valoare a scăzut foarte mult în ultimul timp, a declarat pentru EVZ Claudiu Cazacu, analist șef al X Trade Brokers. Practic, într-un interval destul de scurt de timp, valoarea rezervei în euro a Băncii Elveției a scăzut cu 10%, ceea ce înseamnă că apăarrea pragului impus devenise extrem de costisitoare pentru instituție.
Ce va urma. Claudiu Cazacu estimează că va urma o perioadă de liniște pe piața valutară, după care francul va continua să crească. În circa un an, valoarea acestuia ar putea ajunge chiar la 5 lei pentru un franc.
Cum s-ar justifica evoluția? Investitorii vor continua să cumpere franc, în condițiile în care vor fi forțați să abandoneze investițiile în euro. Pentru că criza s-a prelungit peste așteptări în zona euro, Banca Centrală Europeană se pregătește să dea drumul la tiparniță, pentru a permite scăderea costului la credite dar și cu intenția de a deprecia moneda europeană, a explicat Claudiu cazacu. În felul acesta, state precum Spania sau Italia, care se confruntă o criză pronunțată, ar putea să dea un impuls economiilor proprii, deoarece exporturile ar fi stimulate.