Constanța Obleagă, din comuna Cernătești, județul Dolj, de 64 de ani, încearcă să se pensioneze de cinci ani, dar, deși îndeplinește condițiile de vârstă și vechime și deține, femeia plătește greșelile unor funcționari
„Am 64 de ani. De cinci ani mă lupt să mă pensionez, dar Casa de Pensii nu îmi recunoaște cartea de muncă. Nu pot să mă duc nici la spital, că nu sunt pensionată. Mi-am rupt piciorul și nu am avut bani să mă duc la spital. Eu ce pot să fac acum? Am vechime, am vârsta, am oameni în comună care pot fi martori că am lucrat 18 ani la cooperativă. Am mai lucrat 12 la CAP, dar eu tot nu mă pot pensiona“, s-a plâns Constanța Obleagă colegilor de la cotidianul regional Gazeta de Sud.
Procesele împotriva Casei de Pensii, pierdute de femeie
Femeia a dat în judecată Casa Județeană de Pensii (CJP) Dolj, pentru a-i recunoaște carnetul de muncă, respectiv cei 18 ani în care a lucrat ca croitor. Instanțele au dat câștig de cauză instituției, iar Constanța Obleagă a pierdut. În dosarul nr. 13657/63/2014, Tribunalul Dolj a respins cererea bătrânei, împotriva CJP Dolj. Și Curtea de Apel a respins apelul femeii. Decizia Curții prin care nu se luau în calcul înscrisurile din carnetul de muncă a rămas definitivă pe 17 septembrie 2014. „Perioada 1.02.1977 – 1.07.1995 nu a fost valorificată, întrucât nu au fost respectate dispozițiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, iar unitatea emitentă nu deține acte doveditoare ale vechimii în muncă“, a explicat anul trecut Casa Județeană de Pensii (CJP) Dolj, printr-un răspuns transmis GdS. Având o hotărâre definitivă din 2015 în defavoarea femeii, CJP Dolj nu îi poate emite acesteia decizie de pensionare, pe baza acelui carnet de muncă ce părea cu bucluc.
Plângere penală pe numele femeii, pentru fals
Casa Județeană de Pensii Dolj nu i-a luat în considerare femeii carnetul de muncă, în care era trecută perioada în care lucrase pe post de croitor la Cooperativa de Consum din Cernătești. Motivul invocat de instituție a fost acela că respectivul carnet de muncă părea un fals, fiind întocmit pe un carnet pe care figura „România“ și nu „Republica Socialistă România“, cum era titulatura țării în 1977, pe vremea la care ar fi trebuit să se înceapă completarea carnetului de muncă, semn că acel carnet fusese completat ulterior. De asemenea, exista suspiciunea că adeverința eliberată de angajator pentru a atesta vechimea în muncă a femeii nu era întocmită corespunzător, deoarece a fost făcută după acel carnet de muncă suspect. Instituția a făcut plângere penală pe numele bătrânei pentru fals intelectual, uz de fals și tentativă de înșelăciune. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași au clasat rapid dosarul în decembrie 2016, dispunând neînceperea urmăririi penale, pe motiv că Obleagă Constanța nu a comis nici un fals intelectual, uz de fals și nici tentativă de infracțiune de înșelăciune, așa cum insinua CJP Dolj. Practic, femeia susține că societatea la care femeia lucrase a pierdut carnetele de muncă originale și le-a refăcut ulterior, după evidențele statelor de salarii existente pe atunci. Între timp, societatea a intrat în faliment și nu se mai găsesc acele documente justificative. Concret, lichidatorul societății nu mai deține evidența cu statele de plată pe baza cărora s-a întocmit ulterior carnetul de muncă al Constanței Obleagă.
Ulterior, instanța a considerat carnetul de muncă perfect valabil
La un an după ce a pierdut procesele împotriva Casei de Pensii, femeia a dat în judecată firma la care lucrase ca croitor o bună bucată de vreme și a cerut în instanță anularea carnetului de muncă, pentru a putea apoi dovedi cu martori faptul că a lucrat cei 18 ani ca croitor la firma din Cernătești. Instanța a respins proba cu martori și a respins și solicitarea femeii de anulare a cărții de muncă, considerând că acel carnet de muncă este perfect valabil. Instanța a considerat că dacă angajatorul nu a întocmit la timp carnetul de muncă, acest aspect nu decade din drepturi deținătorul carnetului de muncă. Sentința dată de Tribunalul Dolj în această speță a rămas definitivă. Și Curtea de Apel Craiova a respins apelul femeii ca nefondat, deci nu au anulat carnetul de muncă al femeii. Ambele instanțe au considerat că încheierea carnetului de muncă în afara timpului legal „poate atrage sancționarea persoanei ce avea această obligație, însă nu poate afecta drepturile deținătorului, carnetul de muncă fiind pe deplin valabil (…)“, se arată în hotărârea Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă în 2016. Cu alte cuvinte, aceleași instanțe care au considerat inițial că nu poate fi recunoscut carnetul de muncă al bătrânei de către Casa de Pensii, apoi a decis că acel carnet de muncă nu poate fi anulat, pentru că este valabil și produce efecte pentru Constanța Obleagă. Deci, a apărut un paradox. Constanța Obleagă are carnet de muncă perfect valabil din punct de vedere legal, în care sunt evidențiați cei 18 ani lucrați la fosta Cooperativă de Consum. Femeia a mai lucrat la CAP, vechime care nu i-a fost contestată de nimeni. Totuși, femeia nu se poate pensiona. Iată din ce cauză. „Dacă noi avem doar sentințe în care femeia a pierdut în instanță nu putem trece la calcularea unei decizii de pensionare, din moment ce hotărârile instanțelor nu ne lasă. Constanța Obleagă a pierdut procesele cu Casa de Pensii. Dacă femeia ne va prezenta alte acte doveditoare sau altă hotărâre a instanței în favoarea sa, atunci vom proceda la prelucrarea deciziei de pensionare. Până atunci, nu avem posibilitatea legală de a face lucrul acesta“, a precizat, pentru GdS, directoarea Casei Județene de Pensii, Daniela Licu. Constanța Obleagă se vede nevoită să o ia de la capăt în instanță. Ea a precizat că a mai cerut, prin avocat, un răspuns de la Comisia Națională de Contestații, din cadrul Casei Naționale de Pensii. Femeia susține că singura sa șansă este să acționeze din nou Casa de Pensii în judecată, pentru a-i accepta ca document justificativ al vechimii cartea de muncă, argumentând că instanțele au considerat documentul perfect legal în 2016.